Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea turismului. Decizia de atribuire a trofeului a fost luată cu ocazia Congresului FIJET, organizat în luna noiembrie a anului trecut în orașul marocan Fes. Candidatura Iașului a fost depusă și susținută de Clubul Presei de Turism – FIJET România în baza unui proiect realizat de Primăria Municipiului Iași în colaborare cu Asociația Organizația de Management al Destinației Județul Iași.

 În deschiderea ceremoniei, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica s-a adresat invitaților din Sala Voievozilor: „De ce Mărul de Aur la Iași? De ce în această perioadă? Datorită faptului că un grup de oameni care ne-au îndemnat să trecem peste barierele cu care ne obișnuisem de altfel, de a-i lăsa pe alții să vorbească despre noi, iar noi să rămânem în modestia noastră tradițională moldovenească, am îndrăznit să ne depunem și noi candidatura pentru acest trofeu. Personal vreau să-i mulțumesc domnului Ștefan Baciu și domnului Petru Frăsilă, ieșeanul nostru. Domnia sa a îndemnat întreaga comunitate și pe toți cei care ne-au evaluat să o facă cu cât mai multă grijă. Iașiul este un oraș care în ultima perioadă a atras atenția, o poartă de intrare în Europa Unită, un nod, să spunem, central al stabilității și securității europene și un centru istoric, turistic și cultural care a reușit să-și demonstreze aceste valențe prin muncă. Să știți că acest trofeu, indiferent cât de mare vrem noi să-l prezentăm, este rodul muncii fiecărui ieșean. a fiecărei instituții, a fiecărui cetățean care a contribuit câte puțin pentru bunul mers al acestei comunități. Nu aparține doar Primăriei municipiului Iași, pur și simplu este efortul colectiv, al fiecăruia dintre noi. Toți merităm să fim aplaudați, toți merităm să fim apreciați pentru acest trofeu. Eu cred că este doar un început, un început care va trebui să arate că Iașul are potențial turistic, că industria HoReCa contează în ansamblul industriilor ieșene, că trebuie să facem acest lucru cu mai mult aplomb, cu mai multă grijă și, mai ales, adunând în jurul nostru oameni care se pricep. Vă îndemn să profitați cât mai mult de acest nou început în turism. Să căutați să găsiți căile prin care turismul să devină cu adevărat un brand, să-l facem poate chiar mai bine decât ne imaginăm și să punem umărul la bunăstarea fiecărui ieșean pentru că aceasta este menirea noastră!”

La microfon a fost invitat Petru Frăsilă, vicepreședinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, cell de la care a venit sugestia ca Iași să candideze pentru „Mărul de Aur”: „Îl fericit pe domnul primar, nu pentru că noi am făcut lobby, ci pentru faptul că am avut despre ce și cum să ne lăudăm atunci când am depus candidatura. Și e meritul administrației locale că Iașul arată cum arată. E meritul dumneavoastră, al tuturor, că Iașul își păstrează și își definește statutul de oraș cultural, universitar, medical, cu proiecte care impresionează întreaga lume. De aeroport, nu mai vorbim! De aceea cred că trebuie să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, că am despre ce vorbi și ce prezenta în emisiunile mele. Așa că mă simt cineva pentru că trăiesc într-un oraș special.”

          Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a subliniat semnificația acestui trofeu acordat de jurnaliștii de specialitate: „Acest Măr de Aur este o recompensă, dar în același timp, este și un îndemn adresat autorităților locale să continue ceea ce au început să facă, să promoveze în continuare destinația, să-și pună în valoare toate obiectivele pe care le dețin. Colegii mei din țară și din străinătate au văzut deja câteva dintre obiectivele din Iași, în turul pietonal pe care l-am avut înaintea ceremoniei. Noi suntem o echipă, suntem o mare familie, o parte se află astăzi în sală, suntem o mare familie răspândită în Europa, Statele Unite, America, Africa și chiar și în Asia.

 Încercăm să promovăm și obiectivele turistice ale următoarelor destinații în care vom ajunge, dar și al destinațiilor în care am ajuns, pentru că este important să facem asta. Și ne vom aduce aminte cu mare bucurie! Eu și colegul din Bulgaria, Plamen Starev, am inițiat un proiect, o carte a „Merelor de Aur”, între coperțile căreia se află toate destinațiile premiate, începând din 1971 și până în 2023, ultima fiind Timișoara. În următoarea ediție vor fi adăugate și celelalte și, cu siguranță, în această carte se va regăsi și Iașul. Vă mulțumesc, vă felicit pentru acest trofeu și vă doresc succes!”

Înainte de a oferi trofeul Mărul de Aur primarului municipiului Iași, președintele FIJET, Tijani Haddad, s-a adresat publicului: „Vreau să vă mulțumesc pentru că sunteți astăzi cu noi. pentru a primi un premiu foarte important, care este acordat țării dumneavoastră și orașului dumneavoastră. Povestea a început, cu crearea FIJET. Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, a fost creată de doar două țări europene, dar, foarte rapid, mai multe țări au dorit să facă parte din această federație. De aceea, astăzi este numită Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism. Povestea scrierii articolelor, reportajelor de turism a început cu importante descoperiri de țări. Cei care au explorat, au trecut mările, ar atunci când au descoperit un pământ nou, au scris povestea acestuia. Cei mai importanți au fost Cristofor Columb și Marco Polo. Marco Polo, care a trăit pe o insulă din Croația, a fost valorizat de colegii din această țară, care acordă ca premiu, un trofeu din bronz, care-l reprezintă pe Marco Polo, unui jurnalist care s-a remarcat în acel an prin activitatea lui. Turismul a devenit, în timp, foarte important pentru economia multor țări. Noi, FIJET, nu promovăm orice fel de turism. Noi promovăm turismul sustenabil, peste tot în lume, Altfel, nu ai dreptul să faci turism de orice fel, distrugând ceea ce ne-au lăsat generațiile anterioare. O parte importantă a turismului este legată de patrimoniu. Ce încearcă să facă FIJET? Încearcă să salveze turismul de ceea ce nu este turism, iar datoria noastră este conservăm și să păstrăm acest patrimoniu cultural, natural. Am văzut multe vestigii în orașul dvs. rămase de la generațiile trecute. Le-ați moștenit și vă ocupați de ele ca să fie într-o stare mai bună. De aceea, ne aflăm pe această cale, de a salva turismul și de a încuraja turismul sustenabil, care nu rănește, care nu dăunează patrimoniului sau moștenirii pe care o lăsăm generațiilor viitoare. De aceea, vreau să mulțumesc cetățenilor orașului pentru ceea ce am văzut. Știm că aici turismul este pe calea cea bună. De aceea, FIJET a hotărât să vă acorde trofeul „Mărul de Aur”, pentru că excelați în privința protejării patrimoniului.” 

Președintele FIJET, Tijani Haddad, i-a înmânat primarului Mihai Chirica trofeul care aduce municipiul Iași în galeria destinațiilor din întreaga lume, recompensate începând din 1971 cu „Mărul de Aur”. Acest eveniment a fost urmat de un program de vizite la obiective din județul Iași și de o conferință organizată la Complexul Palas Iași și dedicată turismului, la care au avut prezentări și membri ai delegației FIJET.
Foto credit: Andrei Cucu, Primăria Iași

Decernarea prețioasei distincții va avea loc sâmbătă, 20 iunie 2026, la ora 17:00, în Sala Voievozilor din Palatul Culturii Iași, în prezența conducerii Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism.

Trofeul „Mărul de Aur” va fi acordat Municipiului Iași ca recunoaștere a eforturilor depuse în promovarea și dezvoltarea turismului local – eforturi la care Primăria Municipiului Iași a contribuit în mod direct, atât prin implicarea instituțională, cât și prin calitatea de membru fondator al Asociației Organizația de Management al Destinației (OMD) Județul Iași.

 FIJET oferă, în fiecare an, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. După ce a decis, în 1970, să instituie acest premiu, FIJET a conferit aproape 80 de astfel de trofee care, în timp, au avut dimensiuni şi forme diferite. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură depuse de asociaţiile naţionale afiliate şi a votului conducerii organizaţiei internaţionale.

Candidatura a fost depusă şi susţinută de Clubul Presei de Turism FIJET România, iar decizia de a acorda trofeul „Mărul de Aur” municipiului Iaşi a fost luată în cursul Congresului FIJET, organizat în noiembrie 2025, în Maroc. Capitală a Moldovei timp de 3 secole, Iaşiul are o impresionantă colecţie de monumente religioase, clădiri de patrimoniu, precum şi extinse zone verzi, de asemenea, cu semnificaţii istorice şi culturale. FIJET va conferi municipalităţii trofeul „Mărul de Aur” pentru „contribuţia la conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural şi istoric al Iaşului”.

Primele trofee au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk.

Primul trofeu „Mărul de Aur” a ajuns în România în anul 1975, fiind acordat Bucovinei, datorită mănăstirilor cu picturi murale exterioare. Următoarele trofee au fost acordate României după 34 de ani, Mărginimii Sibiului, considerată o destinaţie romantică, o imagine a satului românesc autentic. Tot în anul 2009, un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat Deltei Dunării, un teritoriu fascinant datorită biovidersităţii şi multiculturalităţii, modelat permanent de apele fluviului.

În 2014, a venit rândul oraşului Târgu Jiu să primească trofeul „Mărul de Aur”. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi.

În 2019, FIJET a conferit trofeul „Mărul de Aur” municipiului Oradea, ca o recompensă pentru activitatea de promovare şi dezvoltare a turismului în Oradea şi regiune.

În 2023, FIJET a oferit „Mărul de Aur” municipiului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în acel an, considerând că acest oraş multicultural este o destinaţie în plină dezvoltare, care merită să fie recompensată cu acest trofeu.

Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, cunoscută sub acronimul FIJET, este una dintre cele mai vechi asociații mass media din lume, cu o istorie de peste 72 de ani. FIJET a fost fondată la Paris, la 2 decembrie 1954, sub numele de „Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme”, de către un grup de inițiativă alcătuit din scriitori de turism din Franța și Belgia, cărora li s-au alăturat alți jurnaliști și scriitori de turism din Grecia, Italia și Marele Ducat al Luxemburgului. În prezent, FIJET are peste 30 de asociaţii naţionale afiliate, printre care şi Clubul Presei de Turism FIJET România.

 “Distincția „Mărul de Aur”, acordată anual de FIJET, reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale din domeniul turismului, iar organizarea ceremoniei de decernare la Iași constituie o oportunitate valoroasă pentru promovarea orașului și a județului ca destinație turistică de referință la nivel național și internațional.

Această nouă poziționare în topurile internaționale – pentru care mulțumesc Clubului Presei de Turism – FIJET România! – confirmă ceea ce vedem cu ochii liberi: Iașul are tot mai numeroși oaspeți din țară și din străinătate, după cum tot mai numeroase sunt și opiniile favorabile despre orașul nostru și prezența în diverse topuri și studii de specialitate!” a declarat Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași

Situată în nord-estul Mării Egee, Lesbos a atras în cursul anului trecut circa 300 de mii de vizitatori, dintre care 200 de mii din străinătate. Insula are un geoparc uluitor, a cărei principală atracție este pădurea pietrificată, un fenomen unic în lume, cu copaci ai unei păduri tropicale fosilizați în urmă cu 20 de milioane de ani, în urma unei erupții vulcanice. Cu o suprafață de circa 1.630 de km pătrați, Lesbos este, ca mărime, a treia insulă grecească după Creta și Evia și are o populație de circa 90 de mii de locuitori. La mănăstirile de pe insulă vin în pelerinaj ortodocși din întreaga lume, o bună parte și din România. Apele termale reprezintă au atu turistic al insulei, la care se adaugă, desigur, plajele și structurile de cazare din cele 17 sate și localități urbane, printre care se remarcă, pentru pitorescul ei, capitala Mytilene.

 Ceremonia de premiere, organizată la Hotelul Mythical Coast Wellness, a fost un omagiu emoționant și festiv adus spiritului autentic al insulei. Tijani Haddad, președintele Fijet, și Plamen Starev, președintele Comitetului Mărul de Aur, au înmânat distincțiile Mărul de Aur guvernatorului regional al Mării Egee de Nord, Konstantinos Moutzouris, primarului orașului Mytilene, Panagiotis Christofas, primarului orașului Lesvos de Vest, Taxiarchis Verros, și președintelui Consiliului de Administrație al companiei „Optimum Target”, Theodoros Kouskos, în prezența Comitetului Executiv FIJET, a membrilor FIJET din Bulgaria și România și a președintelui FIJET Grecia, George Papathansopoulos.

La ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur”, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, Tijani Haddad, a spus: „În primul rând, aș dori să spun cât de mult mă bucur să fiu alături de dumneavoastră în această seară și cât de mult mă bucur că sunt aici pentru a oferi Mărul de Aur. Am învățat multe lucruri despre insula dumneavoastră și meritați acest trofeu. În zilele noastre, turismul este important în economia globală. Turismul contribuie cu peste 10% la PIB la nivel global, stimulează multe alte industrii, crește integrarea regională și contribuie la creșterea ocupării forței de muncă și la reducerea sărăciei. Pe de altă parte, dincolo de impactul său cultural și social, turismul are un rol crucial în promovarea înțelegerii internaționale și a dialogului între culturi și religii. Studiile arată că mass-media are o influență importantă în alegerea destinațiilor de vacanță din cauza provocărilor globale. Astăzi este o necesitate să promovăm turismul durabil, în deplin respect pentru mediu și pentru protejarea culturii locale. FIJET și mass-media ar putea juca, cu siguranță, un rol important în atingerea acestor obiective. În această seară am onoarea de a oferi Mărul de Aur insulei Lesbos, alături de felicitările mele.”

 Extrem de emoționat, primarul orașului Mytilene, Panagiotis Cristophas, a declarat: „Distincția acordată insulei Lesbos de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, este o recunoaștere importantă a identității locului nostru, a fraternității și perspectivelor sale ca destinație turistică și a tuturor acelor elemente care îl fac unic. Este o recunoaștere a eforturilor, nu numai la nivelul administrației locale, ci și al companiilor, precum și al tuturor locuitorilor ospitalieri, care primesc mii de vizitatori din Grecia și din străinătate în fiecare an. Vă mulțumesc foarte mult!”

          La ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur” a participat și guvernatorul Guvernatorul regiunii Egeea de Nord, Konstantinos Moutzouris, care a explicat de ce vin turiștii pe insula Lesbos : „De ce ar trebui un turist să vină în Lesbos? De ce ar alege cineva să vină aici? După cum știți, Lesbos și toate insulele din jur, unde sunt guvernator, nu sunt insule turistice. Una dintre ele, Chios, este capitala transportului maritim. Ne dorim să dezvoltăm industria turismului, deși nu am avut cu adevărat experiență, cu excepția unor locuri din Lesbos. De ce ar trebui cineva să vină aici? În primul rând, pentru că este o destinație alternativă. Este o destinație mult diferită de binecunoscutele insule din Grecia sau din sudul Mării Egee. Al doilea motiv, pentru că este un loc religios. De exemplu, chiar astăzi avem un mare pelerinaj, iar mii de greci și de turci – pare ciudat, dar turcii merg acolo să se roage. Al treilea motiv, pentru că este o insulă a iubirii! De ce spun asta? Avem aici moaștele Sfântului Valentin. Există o biserică catolică aici în oraș, unde sunt moaștele Sfântului Valentin. Dar, totodată pe această insulă s-a născut Sappho, o poetă faimoasă din secolul al VI-lea î.Hr. Și din acest motiv, toate asociațiile de femei vin aici să danseze, să joace teatru, să cânte etc. Turiștii vin aici din trei motive, pentru o Insulă a turismului alternativ, pentru Insula Religioasă și pentru Insula Iubirii.”

Insula Lesbos se află la doar câțiva km de coasta Turciei, distanța fiind parcursă în circa o oră de ferryboat-uri. Alte linii de ferryboat conectează insula Lesbos cu porturile Pireu și Salonic. Localnicii se mândresc cu produsele lor, între care uleiul de măsline, siropuri și dulcețuri, ierburi aromatice, vin, ouzo și brânzeturile, între care ladotyri, un sortiment de brânză maturată în ulei de măsline.

 Analiza dosarelor de candidatură a fost făcută de o comisie specială, condusă de jurnalistul bulgar Plamen Starev, care a prezentat apoi conducerii FIJET nominalizările pentru „Mărul de Aur”. După vot, Plamen Starev a motivat decizia luată de FIJET: „A fost foarte ușor să luăm această decizie, deoarece dosarul de candidatură a Iașiului a fost foarte bine pregătit și este în conformitate cu toate directivele noastre, așa cum au fost stabilite la reuniunile președinților asociațiilor naționale afiliate la FIJET. Pe de altă parte, opinia mea personală este că organizația noastră, FIJET, ar trebui să promoveze acest tip de orașe precum Iași. Este foarte ușor să promovezi Parisul, de exemplu, precum și alte orașe mari, care nu au nevoie cu adevărat de acest tip de propunere, dar orașe precum Iași chiar au nevoie, deoarece între 100 și 200 de jurnaliști vor publica articole după ceremonia la care Iașiului îi va fi conferit trofeul „Mărul de Aur”. Când organizăm o ceremonie a Mărului de Aur în diferite țări, de obicei în presă apar între o sută și trei sute de articole despre locul respectiv. Apar în presa națională, apar în presa locală, dar apar și în presa internațională. De aceea, Iașiul va fi un excelent exemplu pentru promovarea acestui oraș în mai multe țări.”

 Alături de Iași, alte trei destinații vor primi anul viitor prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”: Cavtat-Konavle (Croația), Kyperounda (Cipru) și Lesbos (Grecia). Candidatura orașului românesc a fost susținută de reprezentanții Clubului Presei de Turism FIJET România la Congresul de la Fes. Marius Șorănescu, președintele Organizației de Management al Destinației Județul Iași, a fost de asemenea prezent la reuniunea de la Fes, unde care a prezentat jurnaliștilor FIJET atracțiile orașului care va primi, la jumătatea anului viitor, trofeul „Mărul de Aur”. După vot, Marius Șorănescu a declarat: „Am avut emoții foarte mari pentru că doream să-mi reprezint cât mai bine comunitatea. Mă bucur foarte mult deoarece trofeul vine de la FIJET, o federație cu asociații din toată lumea, cu sute de membri, profesioniști ai jurnalismului de turism, Sunt extrem de bucuros pentru această recunoaștere internațională și pentru că vor fi articole de presă care cred că pot să scoată în evidență orașul nostru și obiectivele turistice cu care se mândrește Iașiul.”

Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a votat, alături de ceilalți 8 membri ai conducerii FIJET, destinațiile care vor primi anul viitor „Mărul de Aur”: „Iași merită acest trofeu pentru că are multe de oferit celor care îl vizitează. Este un oraș cu o importantă activitate universitară, culturală şi economică și are multe atracții turistice, Are locuri ale istoriei, clădiri de patrimoniu în diferite stiluri arhitecturale, multe zone verzi și o infrastructură turistică dezvoltată. Conferirea „Mărului de Aur” va aduce o mai mare vizibilitate turistică a Iașiului și a României.”

Din 1970, anul în care a fost instituit acest trofeu, FIJET a conferit 73 de trofee „Mărul de Aur”, pe listă figurând și 6 destinații din România: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu, Oradea și Timișoara.

Ljubuski este un oraş cu o populaţie de circa 28 de mii de locuitori, fiind situat relativ aproape de frontiera cu Croaţia şi de Marea Adriatică. Este un oraş cu multe vestigii istorice, unele din perioada romană, dar şi cu multe spaţii verzi, într-o zonă cu dealuri calcaroase, cu multe stânci la suprafaţa solului. Pe un deal din apropiere se află cetatea lui Stjepan Kosač, aflată în proces de reabilitare şi parţial intrată în circuitul turistic. În oraş tocmai a fost inaugurat un muzeu, în Centrul arheologic „Gračine”, unde a fost un castru roman. Aici a fost organizată şi ceremonia în cursul căreia conducerea Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a acordat oraşului Ljubuski trofeul „Mărul de Aur”.

Înainte de a-i oferi primarului Vedran Markotic trofeul, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, a spus: „Sunt foarte mândru să fiu alături de dumneavoastră, pentru a onora orașul dumneavoastră cu Mărul de Aur. Federația Internaţională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism lucrează pentru turism de 70 de ani. Nu pentru orice fel de turism, ci pentru promovarea turismului, turismul curat, turismul căruia i se acordă multă importanță. Oferim acest Măr de Aur unui oraș care se străduieşte să promoveze turismul așa cum facem şi noi. Noi promovăm turismul pretutindeni şi oferim acest trofeu de dragul orașului și de dragul locuitorilor. Ne dorim un oraș curat. Încurajăm autorităţile locale, pe primari, să muncească pentru a avea Mărul de Aur și să fie promotori a ceea ce numim turism durabil. În această seară, am onoarea de a-i înmâna Mărul de Aur primarului orașului dumneavoastră, Ljubuski, și sper că acesta este începutul unui nou capitol şi să continuaţi, pentru că sunteţi merituoşii deţinători ai acestui „Măr de Aur” şi pentru a vedea orașul dumneavoastră mai bine clasat printre orașele lumii.”

  Trofeul „Mărul de Aur” va fi expus în noul muzeu din Centrul arheologic „Gračine”, într-un mare vas de piatră, ca o confirmare a faptului că Ljubuški este supranumit „orașul-oază dintre stânci”.

Locuitorii micului oraş Ljubuski au fost extrem de bucuroşi după ce au aflat că urmează să primească trofeul. Cu câteva zile înaintea conferirii trofeului, s-au adunat pe stadion într-un flash-mob prin care au marcat faptul că orașul lor va fi primi trofeul „Mărul de Aur”.

Despre Ljubuski se spune că este un oraş în care natura şi istoria nu au linii de demarcaţie, deoarece siturile istorice se află în locuri cu peisaje deosebite, modelate de natură. Pe lista marile atracţii din Bosnia Herţegovina se află cascadele de la Kravica, aflate la 10 m de Ljubuski. Râul Trebižat a creat aici peisaje încântătoare în relieful carstic, cascadele având o înălţime de aproximativ 25 de metri. De-a lungul anului, în oraşul Ljubuski ajung mulţi turişti, atraşi de festivalul de teatru, de carnavaluri, de festivalul de jazz sau de multele târguri care promovează produse tradiţionale din zonă, precum brânzeturi, ulei de măsline şi vinuri.

La ceremonia organizată în curtea interioară a castelului din micul oraș Čakovec au fost prezente oficialități locale, printre care primărița orașului, Ljerka Cividinia și directorul Biroului de Turism al județului Promovare Turistică, Rudi Grula, precum și jurnaliști membri FIJET din Bulgaria, Croația, Egipt, Franța, Italia, Maroc, Slovenia, Tunisia și Turcia. În fața unei numeroase asistențe, președintele FIJET, Tijani Haddad, i-a înmânat trofeul ”Mărul de Aur”, prefectului județului Medimurje, Matija Posavec.

Directorul Oficiului de Turism al județului Međimurje, Rudi Grula a subliniat: „A avea „Mărul de Aur” în coșul de premii aduce, pe lângă prestigiu, și obligația de a continua în aceeași direcție și de a dezvolta această destinație. Aceasta reprezintă încă o recunoaștere a demersurilor pe care le-a făcut Međimurje pentru dezvoltarea turismului durabil și este deosebit de important pentru că vine de la o organizație globală atât de respectată a jurnaliştilor din turism. Desigur, vom continua să lucrăm din greu pentru o calitate și mai bună a produsului nostru turistic și pentru creșterea calității vieții în comunitatea noastră, din Međimurje.”

Președinta FIJET Croația, Tina Eterović Čubrilo, a subliniat că acest premiu acordat județului Međimurje reprezintă o recunoaștere a eforturilor remarcabile pentru promovarea și creșterea ponderii turismului. „Suntem mândri de contribuția județului Međimurje la calitatea turismului croat” a conchis Tina Eterović Čubrilo.

 Înainte de a acorda prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”, președintele FIJET, Tijani Haddad, a spus: „Asociația noastră, FIJET, are rolul de a susține un turism durabil. Promovăm acest tip de turism pentru că noi credem că turismul este foarte important, nu doar pentru a cunoaște oamenii și pentru a vizita alte țări, ci pentru țara repectivă, deoarece este un sprijin important pentru economia țării. Turismul durabil este un obiectiv greu de atins. Acest turism respectă partea culturală a unei țării pentru că este foarte important să salvăm ceea ce am moștenit de la generațiile mai vechi. Valorile culturale sunt foarte importante pentru promovarea turismului oriunde în lume.”

Un astfel de exemplu este chiar locul în care a fost organizată ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur”, castelul din Čakovec, castelul Zrinski, după numele familiei care l-a ridicat la mijlocul secolului al 16-lea și care l-a stăpânit până la sfârșitul secolului al 17-lea. Într-o latură a acestui castel se află un muzeu inaugurat în anul 2021, în care vizitatorii pot afla multe informații despre istoria acestor locuri, despre ocupațiile tradiționale, despre obiceiurile și sărbătorile populare ale acestei zone.

Prefectul județului Međimurje, Matija Posavec, a mulțumit conducerii FIJET pentru „Mărul de aur” și a subliniat: „Pentru noi, acest premiu va fi, deopotrivă, inspirație și motivație pentru a fi un exemplu de bune practici în turism. Acest premiu este o oportunitate ca Međimorje să ofere ce are cu adevărat, frumusețea și bunăstarea noastră. Pentru noi turismul nu este doar soare și distracție, pentru noi turismul este cultura noastră, este natura noastră, gastronomia noastră, cântecele noastre tradiționale. Încercăm să combinăm toate acestea într-un singur produs, un brand pentru întreaga regiune, care este o oază de verdeață în inima Europei.”

Premiul i-a încântat pe locuitorii din Međimurje, care se pregăteau pentru o sărbătoare programată chiar în următoarele zile, Festivalul Dovleacului. Anul trecut, zeci de mii de turiști au petrecut peste 220 de mii de nopți în Međimurje, județ care, tot anul trecut, a primit, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, eticheta de „Destinație Verde”.

 Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.

”Mă simt onorat să primesc acest premiu în numele orașului, o distincție care ne bucură și, în același timp, ne impulsionează să promovăm mai departe povestea Timișoarei, o poveste bazată pe valorile sale incontestabile: diversitatea, inovația, curajul. Trăim într-o lume în care este din ce în ce mai dificil să construim punți de legătură între oameni, de aceea cred că valoarea călătoriilor, a turismului și a ospitalității nu a fost nicicând mai importantă. Avem nevoie de parteneri, de aliați, în transmiterea în întreaga lume a valorilor Timișoarei și cred că Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism este unul dintre promotorii ideii, care există de mii de ani, și anume că este bine să călătorim, să vizităm alte țări, să cunoaștem alte culturi, alți oameni, cu poveștile și perspectivele lor și, în acest fel, să ne dezvoltăm complet ca membri ai aceleiași familii, umanitatea. Timișoara se străduiește să promoveze exact această idee pe termen lung, calitatea de Capitală Culturală a Europei fiind doar un puternic început”, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, cu ocazia primirii distincției ”Mărul de aur”.

 ”Acest trofeu devenit tradiție de peste 50 de ani se acordă unui oraș ori unei regiuni, destinații turistice, și este înmânat primarului sau reprezentantului acelei destinații din partea autorităților publice. Mărul de Aur revine unei destinații turistice care știe să se promoveze și care dezvoltă un turism durabil, sustenabil. Timișoara ne-a convins de acest lucru și sunt sigur că are un viitor turistic frumos și durabil. Și o spun nu doar în nume propriu, ci ca reprezentant al Federației breslei jurnaliștilor de turism din toată lumea”, a subliniat Tijani Haddad, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET).

 ”În primul rând, îi mulțumesc Timișoarei că în 1989 ne-a redat libertatea și îi felicit pe timișoreni pentru obținerea titlului de Capitală Culturală a Europei în 2023. Această reușită remarcabilă, alături de obținerea trofeului Mărul de Aur, se datorează bunei colaborări între autoritățile locale și reprezentanții industriei turismului, transportatori, instituții de cultură și de spectacole, muzee și multe altele. Timișoara este un oraș cosmopolit. Ne mândrim că este un oraș românesc, dar aparține în egală măsură Europei precum și lumii întregi. Ne onorează faptul că și FIJET a contribuit la promovarea acestui oraș și sunt sigur că deși Timișoara are un trecut frumos, va avea un viitor și mai frumos și, evident, turistic”, a declarat Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism – FIJET România.

Primele trofee ”Mărul de Aur” au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk. 

Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Timișoarei a menționat: „Mulțumesc, în primul rând, FIJET România pentru susținere și implicare în acest proces și de asemenea muțumim FIJET-ului internațional pentru că ne-a oferit acest trofeu! Noi ne dorim foarte mult să impunem Timișoara ca o destinație nu numai pentru business travel, ci vrem să o poziționăm tot mai mult și tot mai bine ca o destinație de leisure, ca un oraș smart, al inovării. Şi mi-aș dori ca românii să vină să descopere acest colţ vestic al țării, care este românesc, dar este și puțin altfel, pentru că noi, timișorenii, cu spiritul nostru rebel, care a născut și Revoluția de la 1989, ne-am dorit întotdeauna să ne reinventăm. Să nu uităm de unde am plecat și de faptul că orașul a fost clădit pe multiculturalitate, să nu uităm că este efortul de secole al unor oameni proveniţi din diferite părți, de diferite naționalități, culture și religii”.

În toamna anului trecut, FIJET a acordat două trofee „Mărul de Aur”, unul orașului Novi Sad (Serbia), celălalt orașului Izmir (Turcia). Înainte de pandemie, în 2019, orașul Oradea a fost recompensat de FIJET cu „Mărul de Aur”. Din 1971 și până în prezent, FIJET a conferit 69 de astfel de trofee, de mârimi și forme diferite, regula fiind că într-un an pot fi acordate cel mult trei Mere de Aur.

The International Federation of Travel Journalists and Writers, FIJET, will present the „Golden Apple” trophy to the city of Timișoara, European Capital of Culture 2023. The event scheduled for Friday, March 24, in Timișoara, will be attended by FIJET Executive Committee members and members of FIJET Romania Tourism Press Club.

In the perspective of the awarding ceremony of the „Golden Apple” trophy, the executive director of the Association for the Promotion of Timișoara, Simion Giurcă, emphasized the significance of this event: „It’s a recognition of the fact that Timisoara is a destination in full development, that the city wants to do more, to mean more for its guests and of course, for all those involved in industrial hospitality. It’s an international recognition that helps us to be more visible and not be able to promote better, more effectively in the coming period, to attract as many visitors from the country and outside the country as possible.„

Timisoara, a city with more than 320 thousands inhabitants, is the fourth city in Romania in terms of population. The city was a royal residence, regional capital, the host of 3 emperors and dozens of kings. Timisoara looks back with pride, at the centuries that marked its transformation, development, becoming and progress. The long thread of the city’s historical development is marked by the will and power to fight for the conquest of its freedom. The last time it happened was în December 1989 when Timișoara dared to protest against communist government. Its good to know that Timișoara is the city where, on December 15, 1989, the anti-communist Romanian Revolution broke out. On December 20, 1989, Timișoara became the first free city in Romania, succeeding through its courage to face the dictatorship, to open the way, which led to the fall of communism. The revolutionaries announced, from the balcony of the Opera building, that Timișoara is a city freed from communism. The State Opera from Timisoara is on top of touristic objectives in Timisoara. Also attractive is the Baroque Palace who hosts today the National Art Museum.

The vocation that characterized the City of Bega was creativity, the desire to be at the forefront, to be the first. This explains the multitude of national and international premieres in Timisoara (starting with the first brewery, Bega – the first navigable canal, the first horse-drawn tram in the country, the first electrically lit city in Europe, etc.), but also the multitude of personalities born and/or trained in Timisoara. When compared to the other inhabitants of Romania, the people from this region, the Banat, have an expression to show that they were the first in terms of achievements. They say: „The Banat is everytime the forefront”

At the beginning of the 20th century, Timișoara was considered the third most important city in the former Austro-Hungarian Empire, after Vienna and Budapest, and at the beginning of the Second World War, Timișoara was one of the most developed cities in Romania. Timișoara is a modern, multicultural city, characterized by its multitude of Baroque and Secession/Art Nouveau buildings. Timisoara is also called „little Vienna”, due to its construction structure and the multitude of heritage buildings, as well as the charm of the city and the mentality of its inhabitants. But Timișoara equally enjoys the fact that it is nicknamed: „The city of roses and parks” because the 37 parks and squares of the city occupy an area of about 120 hectares. The pedestrian zone in the historic center of the city is the largest in Romania and includes 33 streets and 5 squares.

Timisoara’s brand is tolerance, its close cohesion and the good coexistence of different minorities, cultures and religions with full respect and understanding towards others. The city on the Bega is the only city în Romania with three state theaters that perform in three different languages (Romanian, German and Hungarian).

The city of Timișoara joins the Danube Delta, Bucovina, Oradea, Mărginimea Sibiului and Târgu Jiu, destinations in Romania that received the „Golden Apple” trophy. In relation to the close membership of the Romanian gallery of FIJET trophies, the executive director of the Association for the Promotion of Timișoara, Simion Giurcă, emphasized: „It is a joy for us to be recognized, to be received in this category of destinations that are already accepted as major, important for the tourist market in the country and abroad. And we are happy that it is confirmed that Timișoara is not only a business travel destination, but a destination that is equally interested in and meets the requirements of those who I come for leisure. And I am convinced of this! Starting from the momentum that this distinction, this trophy gives us, we will develop this destination further so that it becomes and remains a top destination not only for our country, but also for the part of Europe we are in!” 

But what is the best season to visit Timisoara?

Beloved and attractive both for visitors and for those who travel for business, Timisoara offers the opportunity to experience the city immersively throughout the year. Regardless of the season in which you choose to visit „Little Vienna”, as the city is also called, its relaxed lifestyle and vibrant nightlife will make your stay pleasant. The cultural offer, which in 2023 will be as rich and diverse as it is surprising and omnipresent in the daily life of the city, offering you many opportunities to interact with the local population and temporary residents in the spirit of multiculturalism and tolerance that characterizes the great cosmopolitan city in Western Romania. Whether you come in the spring, to enjoy with us the true blossoming of the city and the celebration of the great Easter holiday, or in the summer when the chained multitude of our parks will protect you from the heat and a multitude of terraces will compete to cool you down, Timisoara will seriously strive to receive you well. If you choose autumn, when the city dresses in the pastel colors of autumn and invites you to taste the new wines in the vineyards of Timisoara or in winter, to live with us the emotion of the winter holidays in our Christmas markets, the specific gastronomic offer and the rich agenda of events cultural-artistic will contribute to achieving a high degree of satisfaction and experiencing pleasant experiences. But maybe it would be advisable to come in each of the four seasons, to taste the whole range of offers, experiences and experiences.

Why is Timisoara a city of premieres?

Timisoara has always been a creative city. This explains why, throughout its history, the city has managed to be the first in various fields. Among the premieres from Timisoara, it is worth mentioning the first brewery on the current territory of Romania was put into operation in 1718 in Timișoara. In 1760, Timisoara became the first city of the Habsburg monarchy with streets lit with lamps, and in 1855, the first city with gas-lit streets, on November 12, 1884, Timisoara would become the first European city lit entirely with electricity. A total of 731 lamps, spread over an area of more than 10 square kilometers, brought the city an absolute first.

Finally, what to do în Timisoara?

Follow the advices of the Association for the Promotion of Timișoara!

1. Boat ride on the Bega;

2. Admire the street art works in the city on a bicycle tour;

3. Experience gastronomy (try the flambé pancakes from Banat) and local wines;

4. Charge your batteries at one of the many terraces in the „pedestrian city” in the historic Centre;

5. A taste of the city’s rich cultural endowment (Opera / Philharmonic / sacred places, etc.);

6. Discover the untold stories, hidden places and secrets of the city with the best guides;

7. Make yourself happy, in a shopping tour, buying for yourself and/or for someone you love;

8. Drink the popular „Timisoreana” beer at her home;

9. Pay tribute to our heroes from ’89. The victorious flame of the revolution was lit in Timisoara;

10. Relax at the very new and modern Aquapark.

 Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.

Primele trofee au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk. Bokrijk este cunoscut pentru muzeul său în aer liber, care prezintă istoria vieţii rurale printr-o impresionantă colecţie de clădiri vechi de pe tot cuprinsul provinciei Flandra. 

Jurnalistul bulgar Plamen Starev, președintele Comisiei „Mărul de Aur”, care analizează și prezintă Comitetului Executiv Executiv FIJET candidaturile pentru „Mărul de Aur”, a declarat: „Pentru mine, a fost foarte frumos să votez pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur” orașului Timișoara. Acest oraș merită premiul! La fel ca majoritatea premiilor, „Golden Apple” este și o recunoaștere. Dar nu pentru o aniversare, pentru 70 sau 80 de ani, ci pentru mulți ani împliniți, timp în care orașul s-a dezvoltat constant. Și continuă să se dezvolte, devenind din ce în ce mai atractiv. Toți cei care au vizitat Timișoara simt „aroma” mai multor epoci. De aceea îmi amintește de orașul meu natal Plovdiv – tot Capitală Europeană a Culturii, și câștigător al Mărului de Aur. Acestea sunt orașe pentru care istoria nu este o lectură interesantă, istoria este în fața ochilor noștri.”

 În toamna anului trecut, FIJET a acordat două trofee „Mărul de Aur”, unul orașului Novi Sad (Serbia), celălalt orașului Izmir (Turcia). Înainte de pandemie, în 2019, orașul Oradea a fost recompensat de FIJET cu „Mărul de Aur”. Din 1971 și până în prezent, FIJET a conferit 69 de astfel de trofee, de mârimi și forme diferite, regula fiind că într-un an pot fi acordate cel mult trei Mere de Aur.

Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Timișoarei a subliniat: „Mulțumesc, în primul rând, FIJET România pentru susținere și implicare în acest proces și de asemenea muțumim FIJET-ului internațional pentru că ne va oferi acest trofeu! Noi ne dorim foarte mult să impunem Timișoara ca o destinație nu numai pentru business travel, ci vrem să o poziționăm tot mai mult și tot mai bine ca o destinație. leasure. Şi mi-aș dori ca românii să vină să descopere acest colţ vestic al țării, care este românesc, dar este și puțin altfel, pentru că noi, timișorenii, cu spiritul nostru rebel, care a născut și Revoluția de la 1989, ne-am dorit întotdeauna să fim puțin altfel. Să nu uităm de unde am plecat și de faptul că orașul a fost clădit pe multiculturalitate, să nu uităm că este efortul de secole al unor oameni proveniţi din diferite părți, de diferite naționalități. Celor care trăiau în mod tradițional la Timișoara, li s-au adăugat altele pentru că trăim un proces de globalizare. Important este să vedem ce putem face împreună, acolo unde diferitele culturi, diferitele apartenențe religioase, diferitele idei și convingeri concură la dezvoltarea unei așezări, iar din punct de vedere turistic să vedem ce putem face pentru îmbunătățirea și diversificarea ofertei industriei ospitalității.”

Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, cunoscută sub acronimul FIJET, este una dintre cele mai vechi asociații mass media din lume, cu o istorie de peste 65 de ani. FIJET a fost fondată la Paris, la 2 decembrie 1954, sub numele de „Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme”, de către un grup de inițiativă alcătuit din scriitori de turism din Franța și Belgia, cărora li s-au alăturat alți jurnaliști și scriitori de turism din Grecia, Italia și Marele Ducat al Luxemburgului. În prezent, FIJET are peste 30 de asociaţii naţionale afiliate, printre care şi Clubul Presei de Turism FIJET România.

Ceremonia de acordare a trofeului „Mărul de Aur” a fost considerată un mare eveniment în viața orașului, fiind promovată inclusiv prin afișe aflate în modernele stații de tramvai din oraș. La ceremonia la care au participat reprezentanți ai municipalității, ai organizațiilor patronale și profesionale din turism, oameni de afaceri, precum și mulți jurnaliști, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, Tijani Haddad, a înmânat trofeul „Mărul de Aur” primarului orașului Izmir, Tunc Soyer.

Delegația FIJET de la Izmir a fost alcătuită din Delal Atamdede (Turcia), vicepreședinte, Marijana Rebic (Croația), secretar general FIJET, Plamen Starev (Bulgaria), Ștefan Baciu (România) și Najib Senhadji (Maroc), membri ai Comitetului Executiv FIJET. 

Înainte de înmânarea trofeului, președintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat că turismul a câștigat mai multă importanță pentru economiile multor țări, în special după pandemie, fiind un domeniu care influențează și dezvoltarea altor sectoare. Turismul este o cale de cooperare culturală între state și o posibilitate oferită turiștilor de a vedea modul de viață al oamenilor din țările vizitate:   „Domnul primar, în conferința de presă de dinantea ceremoniei, a spus că turismul trebuie să fie în armonie cu natura. Sunt complet de acord pentru că turismul este un atu pentru natură și pentru cultură, turismul este foarte important din această perspectivă. De altfel, Organizația Mondială a Turismului consideră că turismul ar trebui să fie unul durabil. Turismul durabil înseamnă că toată populația dintr-o destinație ar trebui să se bucure de beneficiile acestuia. Altfel ar fi periculos dacă ar exista o separare între interesele celor care au afaceri în turism și populație. Turismul ar trebui să fie durabil în acest fel, turismul ar trebui să păstreze moștenirea culturală din fiecare țară care ar trebui să fie considerată patrimoniu internațional. De aceea, cu toții avem datoria de a ne păstra moștenirea culturală și valorile pe care le-am primit de la generațiile anterioare. Trebuie să conservăm aceste valori culturale și naturale și să le dăm generațiilor viitoare într-o stare mai bună comparativ cu ceea ce am primit noi de la vechea generație.”

După primirea trofeului „Mărul de Aur”, primarul Tunç Soyer a spus că fiecare premiu este un motiv de mândrie, dar totodată și o creștere a responsabilității de a promova mai bine frumusețile Izmirului: „Fiecare premiu creează o nouă direcție pentru cei care îl primesc. Sunt conștient că acest lucru îmi va crește responsabilitatea pentru că știu cine a acordat acest prestigios premiu. Așa că, pentru a păstra încrederea acestor oameni, trebuie să muncesc mai mult, deci aceasta este responsabilitatea mea, să nu-mi fie rușine și să continui să bucur de încrederea dumneavoastră.”

Fost jurnalist, regizor asistent de teatru, traducător al unor volume din limba engleză, primarul orașului Izmir a creat în urmă cu mulți ani, într-o mică localitate din Turcia, un sat de vacanță care a avut la bază conceptul „slow cities”, derivat din mișcarea „Slow food”, o reacție la fast-food și la ritmul alert pe care îl au zilnic mulți oameni. Potrivit acestui concept dezvoltat în bazinul mediteranean, la care au aderat peste 130 de orașe din întreaga lume, locuitorii lucrează împreună pentru activități prietenoase cu natura, cu scopul de a-i sprijini pe producătorii locali, încurajând conservarea tradițiilor locale.