Timp de patru zile, manifestarea reunește destinații turistice, agenții de turism, hoteluri, touroperatori, organizații de management al destinației și alți profesioniști din domeniu, oferind publicului larg și specialiștilor o perspectivă completă asupra sezonului turistic 2026.

Ediția de primăvară aduce la ROMEXPO 150 de companii expozante, care își prezintă ofertele pe o suprafață de aproximativ 11.000 mp. Cu un grad de internaționalizare de 44%, Târgul de Turism al României se consolidează ca o platformă strategică de promovare, networking și dezvoltare de parteneriate, conectând piața românească de turism la tendințele și fluxurile internaționale.

 Clubul Presei de Turism FIJET România susține cel mai mare eveniment expozițional din industria ospitalității, organizat în țara noastră. Clubul Presei de Turism „FIJET România” se află la standul 112, iar vizitatorii și profesioniștii pot urmări evenimentele create de membrii Clubului pe scena din pavilionul expozițional.

În cadrul acestei ediții sunt promovate numeroase destinații din România. Vizitatorii pot descoperi oferta turistică a unor regiuni reprezentative precum Brașov, Botoșani, Buzău, Cazanele Dunării, Eforie, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova și Suceava, destinații care pun accent pe valorificarea patrimoniului natural, cultural și gastronomic, precum și pe dezvoltarea experiențelor turistice autentice.

Componenta internațională este susținută de participarea companiilor din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, China, Cipru, Grecia, India, Israel, Italia, Maroc, Republica Moldova, Polonia, Republica Cehă, România, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan, reflectând diversitatea ofertelor turistice și interesul crescut pentru piața românească, atât din perspectiva incoming, cât și outgoing.

Pe lângă zona expozițională, evenimentul pune accent pe dialogul profesional și schimbul de expertiză, prin Forumul profesioniștilor din turism – „Turismul românesc și destinațiile internaționale: educație, promovare și tendințe”. Programul include sesiuni, dezbateri și paneluri tematice dedicate dezvoltării destinațiilor, educației în turism, promovării internaționale și noilor tendințe de consum.

Programul detaliat al Forumului, precum și panelurile tematice, pot fi consultate aici sau în aplicația ROMEXPO.

Printre invitații speciali se numără Rob Davidson, una dintre cele mai respectate voci internaționale în turismul de afaceri, care va susține o sesiune dedicată atragerii evenimentelor internaționale și dezvoltării segmentului MICE în România, un domeniu cu potențial strategic pentru economia turistică.

Noutatea ediției 2026 este lansarea sectorului Hospitality & Guest Experience, care aduce în prim-plan componenta ce definește orice călătorie: ospitalitatea. Acest sector este dedicat hotelurilor, pensiunilor și operatorilor HoReCa, alături de furnizori de soluții care îmbunătățesc experiența oaspeților.

În același timp, Târgul de Turism al României propune o redescoperire a frumuseții României, punând accent pe experiențe și activități locale: turism autentic, gastronomie, tradiții, rute tematice și idei de weekend care susțin comunitățile locale și contribuie la dezvoltarea durabilă a destinațiilor din țară.

Unul dintre principalele puncte de atracție pentru vizitatori îl reprezintă ofertele exclusive, disponibile doar pe durata târgului. Companiile expozante vin la ROMEXPO cu pachete promoționale și reduceri substanțiale, adaptate diferitelor perioade și tipuri de vacanță, după cum urmează:

• reduceri de până la 50% pentru destinații de vară 2026, atât pe litoralul românesc, cât și în destinații internaționale, precum Mamaia, Eforie, Vama Veche, Bulgaria, Albania, Turcia, Grecia, Croația, Spania și Italia.
• reduceri de până la 30% pentru minivacanțele de Mărțișor și Valentine’s Day, cu city break-uri și escapade romantice în destinații precum Paris, Roma, Veneția, Praga și Budapesta;
• reduceri de până la 40% pentru vacanța de Paște, cu pachete dedicate turismului cultural și rural, în destinații precum Bucovina, Maramureș și Prahova.
• reduceri de până la 30% pentru vacanțele de Crăciun și Revelion 2026, inclusiv chartere speciale către destinații exotice și sejururi tematice, precum Dubai, Hurghada, Laponia, Thailanda, Costa Rica, Mauritius, Vietnam și Oman.

Târgul de Turism al României se desfășoară în perioada 12–15 februarie 2026, la ROMEXPO.

Biletul de intrare este de 20 lei/zi.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 1: Harghita.

Harghita

Harghita se impune pe harta turismului românesc ca o destinație care cucerește prin simplitatea sa, fiind un spațiu definit de peisaje sălbatice și o liniște care pare să oprească timpul în loc. Itinerariul de documentare FIJET din primăvara trecută a evidențiat potențialul turismului sustenabil din zonă. De la adrenalina pe pista de bob de la Skigyimes și drumețiile cu căruța la Cascada Jávárdi, până la vizitele interactive la Cooperativa Tatros, județul se transformă într-un laborator de experiențe. Atelierele de memorie vizuală, precum Atelierul Foto Kováts din Odorheiu Secuiesc, și parcurile de mângâiere a animalelor din Subcetate demonstrează că Harghita este pregătită să ofere vizitatorilor nu doar peisaje, ci povești care merită transmise mai departe.

Gastronomia locală completează tabloul autenticității printr-o bucătărie bazată pe ingrediente din propria gospodărie. Gustul autentic secuiesc se regăsește în gulașul la ceaun, bogat și aromat, și în faimosul Kürtőskalács, copt pe lemn până când zahărul devine o crustă de chihlimbar. Un element de mândrie locală rămâne pâinea cu cartofi pe vatră, care însoțește perfect brânzeturile maturate sau preparatele din vânat, totul putând fi asortat cu o degustare de pălincă de afine sau o bere artizanală produsă în regiune.

Experiența este desăvârșită de unitățile de cazare care variază de la conace nobiliare restaurate la pensiuni tradiționale din sate, precum Izvoare sau Sub Cetate, unde mobilierul este pictat manual cu motive florale specifice. Pentru cei care caută relaxare modernă, resorturile de wellness utilizează proprietățile apelor termale locale. Farmecul acestor locuri vine din ospitalitatea caldă a localnicilor, care reușesc să transforme fiecare oaspete într-un prieten, oferind o vacanță deconectată de agitația urbană.

Dar poate cel mai inedit moment a fost vizita la Mini Transilvania Park din Odorheiu Secuiesc, un loc unde istoria și arhitectura regiunii sunt aduse la o scară fascinantă. Acest parc tematic unic în România oferă vizitatorilor ocazia rară de a vedea peste 90 de machete ale celor mai importante castele, biserici fortificate și conace din Transilvania, toate realizate cu o precizie arhitecturală remarcabilă.

Harghita merită recunoașterea FIJET pentru capacitatea excepțională de a transforma patrimoniul viu și resursele naturale unice într-un model de turism sustenabil, unde tradițiile seculare UNESCO și meșteșugurile rare se îmbină armonios cu proiecte inovatoare precum Mini Transilvania Park. Această destinație oferă o experiență gastronomică autentică și o ospitalitate cum rar poți găsi în România, reușind să conserve esența spiritului transilvănean într-un format modern și atractiv, care răspunde perfect standardelor de excelență în jurnalismul de călătorie.

Destinație propusă de Ovidiu Oprea, fotoreporter, membru FIJET România.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 2: Bran.

Bran

Bran este o localitate cunoscută nu numai în România, ci şi în străinătate, datorită interesului pentru Castelul Bran, o atracţie asociată cu domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş şi cu mitul contelui Dracula. Turiştii care vin la Bran doar pentru a vizita castelul constată însă că zona este extrem de ofertantă pentru petrecerea unui weekend sau a unei vacanţe. În urmă cu peste 30 de ani, la Bran şi în localitatea apropiată, Moeciu, proprietarii unor gospodării au amenajat spații de cazare, oferind celor care rămâneau peste noapte şi posibilitatea de a servi produse tradiţionale din această zonă de munte. Considerată leagănul turismului rural din România, zona Bran-Moeciu a evoluat ca ofertă pe partea de cazare și, mai ales, pe partea de petrecere a timpului liber. Având tradiţie în oierit, obiceiurile comunităţii locale sunt prezentate turiştilor şi sub forma unor festivaluri, precum „Răvășitul oilor”.

Principala atracție este Castelul Bran, reşedinţa favorită a Reginei Maria care l-a dăruit fiicei sale, prinţesa Ileana. Naţionalizat după instaurarea regimului comunist, castelul a fost retrocedat, în 2009, urmaşilor prinţesei Ileana. Interiorul a fost refăcut, au fost aduse obiecte de patrimoniu astfel încât castelul Bran a intrat în circuitul turistic. Vizitatorii au posibilitatea de a vedea, între altele,
apartamentul Regelui României, Ferdinand I şi cel al Reginei Maria, precum şi salonul de muzică unde în perioada interbelică au concertat artişti celebri. În Castelul Bran există o expoziţie dedicată contelui Dracula, precum şi o secţiune numită ”O istorie a spaimelor în Transilvania”, inspirată de faptul că în satele din jurul Branului, dar nu numai, oamenii credeau în existenţa unor spirite malefice, numite stafii sau steregoi, variantă a cuvântului strigoi.

Branul este asociat strict cu castelul, însă în zonă sunt și alte atracții precum un mic muzeu etnografic, o expoziție permanentă de fotografii și mănăstirea cu același nume. Situată între munţii Bucegi şi Piatra Craiului, zona Bran Moeciu a fost integrată recent în proiectul Via Transilvanica. În ultimii ani, castelul Bran a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic din România, în primul rând pentru că valorifică în mod strălucit, pe plan internațional, mitul contelui Dracula.

Destinație propusă de Ștefan Baciu, redactor Radio România Internațional, președinte FIJET România.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 3: Iași.

Iaşi

Municipiul Iaşi, capitală a Moldovei, a Principatelor Unite şi a Regatului României în diferite etape istorice. Oraş al culturii şi artelor, al literaturii, al operei şi al teatrului, oraş universitar de top, oraş al credinţei, oraş al parcurilor şi grădinilor, centru economic important, oraş al medicinei de vârf, Iaşul este o destinaţie de neocolit pentru turiştii români şi străini, deopotrivă.

Iaşul este un oraş emblematic, în care au avut loc evenimente istorice, în sens bun, dar şi în sens rău. La Iaşi este publicată în 1646 prima carte de legi în limba română, este fondată în 1707 Academia Domnească, are loc în 1816 prima reprezentație de teatru în limba română, „Mirtil și Hloe”, este înfiinţată, în 1835, Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași, este fondată, în 1856, prima Grădina Botanică din România, are loc, în 1918, inaugurarea primei case memoriale din România Bojdeuca lui Ion Creangă, Dar tot în acest oraş are loc, în iunie 1941, Pogromul de la Iași, unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale.

Să nu uităm, pe de altă parte, că Iaşul devine în fiecare an, în octombrie, centrul ortodoxiei româneşti, sute de mii de oameni venind să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Destinație propusă de Eugen Cojocariu, redactor Radio România Internațional, membru FIJET România.

Clubul Presei de Turism FIJET România este alături de cel mai mare eveniment expozițional din domeniul industriei ospitalității, organizat în țara noastră. Ne puteți găsi la standul 112 și puteți urmări, de asemenea, evenimentele noastre de pe scena din pavilionul expozițional.

Joi, 12 februarie, ora 11.00

Gala „Destinaţiile FIJET România 2026”,

Un top al destinaţiilor româneşti realizat la fiecare început de an de Clubul Presei de Turism FIJET România,  pe baza voturilor membrilor săi.

 La începutul fiecărui an, Clubul Presei de Turism FIJET Romania realizează clasamentul destinatiilor pe care le recomandă în acest an. Acest clasament este realizat exclusiv pe baza propunerilor și voturilor membrilor FIJET Romania. Jurnaliștii de turism vor oferi diplome și trofee reprezentanților autorităților locale sau ai Organizațiilor de Management al Destinației din Top 10. Destinațiile care s-au clasat pe locul 1, în anii trecuți, au fost: Fundata, Rimetea și Cazanele Dunării.

Vineri, 13 februarie, ora 10.00

Dezbatere „Cât de vizibile sunt destinaţiile premiate de FIJET (cu „Mărul de Aur” cu trofee Destinaţiile FIJET România”)?  cu „Mărul de Aur”?” (durata 50 de minute) Participă reprezentanţi ai destinaţiilor din România, premiate cu trofeul „Mărul de Aur”

Sâmbătă, 14 februarie, ora 10.00

Premiul „Marian Constantinescu”, conferit de Clubul Presei de Turism FIJET România pentru jurnalism de turism domnului Cătălin Deacu, TVR.

Premiul de excelenţă, conferit de Clubul Presei de Turism FIJET România domnului Gheorghe Fodoreanu, pentru întreaga carieră în turism

Prezentarea cărţii „Lupii Argintii ai turismului”, autor Traian Bădulescu, un ecou al cărţii „Lupii tineri ai turismului românesc”, semnată de Marian Constantinescu

Dezbatere „Tinerii şi presa de turism”, un dialog cu şi despre tineri despre călătorii şi despre modul de promovare a unei destinaţii.

România, în prim-plan: idei, rute și experiențe pentru călătorii mai aproape de casă

TTR I 2026 propune un cadru în care publicul poate descoperi destinații din România prin prezentări, materiale informative și recomandări punctuale, dar și prin discuții directe cu profesioniștii din industrie. Accentul cade pe experiențe autentice, trasee tematice și opțiuni adaptate diferitelor tipuri de călători: familii, cupluri, grupuri sau călători individuali.

Într-un context în care vizitatorii caută soluții clare și sigure, târgul devine un loc de întâlnire între inspirație și ofertă concretă: de la ideea de destinație, până la pachetul potrivit și informațiile necesare pentru a lua o decizie.

Oferte pentru vacanțele din 2026 – într-un singur loc

Vizitatorii au acces, într-un singur spațiu, la o paletă variată de propuneri pentru vacanțele din 2026:

• pachete early booking pentru litoralul românesc, destinații exotice și sejururi în străinătate
• oferte speciale și reduceri disponibile exclusiv pe perioada târgului
• vacanțe la munte, turism balnear și de wellness
• circuite culturale și tematice în România și în străinătate
• city break-uri și escapade de weekend

TTR I 2026 facilitează compararea directă a ofertelor, discuțiile cu agenții și touroperatorii și identificarea celor mai potrivite opțiuni în funcție de buget și preferințe.

Turism se vede și prin standardele ospitalității

Ediția din februarie aduce în atenție și sectorul nou dedicat ospitalității, care completează firesc perspectiva asupra industriei: turismul nu înseamnă doar destinații și transport, ci și ospitalitate, servicii și infrastructură. Hospitality HUB este un context relevant pentru segmentul de cazare și HoReCa, punând accent pe soluții, dotări și direcții de modernizare care susțin calitatea experienței turistice.

Prin acest eveniment, ROMEXPO susține un dialog coerent despre întregul ecosistem al turismului: promovare, vânzare, experiență și servicii – elemente care, împreună, construiesc încredere și cresc atractivitatea României ca destinație.

TTR I 2026 îi invită pe toți cei care își planifică vacanțele din 2026 să transforme dorința de a călători în planuri concrete: 12–15 februarie 2026, la ROMEXPO.

Un singur loc, patru zile, zeci de destinații și sute de variante de călătorie – pentru ca următoarea vacanță să înceapă de aici.

Detalii: www.targuldeturism.ro

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 4: Ținutul Neamțului.

Ținutul Neamțului

Există teritorii care nu pot fi măsurate doar în kilometri sau cifre, ci în densitate de sens. Ținutul Neamțului este un asemenea spațiu: un loc unde istoria se rostește cu gravitate, credința se trăiește firesc, iar ospitalitatea devine formă de cultură.

Așezat la întâlnirea munților cu dealurile Moldovei, județul Neamț este una dintre cele mai bogate regiuni ale României în patrimoniu spiritual, cultural și turistic, un adevărat palimpsest al civilizației românești.

Cetatea și drumurile istoriei

Deasupra Văii Ozanei, Cetatea Neamțului rămâne simbolul verticalității istorice moldave. Construită în secolul al XIV-lea și întărită de Ștefan cel Mare, cetatea nu veghează doar un teritoriu, ci o continuitate de destin. Ea deschide simbolic drumul către o regiune unde istoria se continuă firesc în viața cotidiană.

Ținut monahal prin excelență

Județul Neamț este recunoscut drept una dintre cele mai importante zone monahale ale României, adăpostind peste 80 de mănăstiri, schituri și așezăminte monahale, multe dintre ele cu o istorie de câteva secole.

Mănăstirea Neamț, cea mai veche și mai mare vatră monahală din Moldova, rămâne un centru major de spiritualitate și cultură, loc al manuscriselor, al școlilor de caligrafi și al limbii române vechi.

Agapia, cu pictura unică a lui Nicolae Grigorescu, îmbină credința cu arta modernă, iar Văratec, cea mai mare mănăstire de maici din România, oferă o lecție de discreție și rânduială.

Sihăstria completează această geografie sacră prin dimensiunea ei duhovnicească profundă, legată de marii părinți ai secolului XX, ale căror cuvinte continuă să lumineze conștiințe.

Această densitate monahală transformă Neamțul într-un ținut al pelerinajului interior, nu doar al vizitei turistice.

Hanul Ancuței – ospitalitatea ca patrimoniu

Pe drumul vechi al negustorilor și călătorilor, Hanul Ancuței rămâne unul dintre cele mai cunoscute repere ale ospitalității moldave, intrat definitiv în patrimoniul literaturii române prin scrierile lui Mihail Sadoveanu. Mai mult decât un popas, hanul este un simbol al întâlnirii dintre poveste, memorie și drum, loc unde timpul pare să se așeze la masă cu călătorul.

Turismul – între natură și tihnă

Ținutul Neamțului dispune astăzi de o infrastructură turistică în continuă dezvoltare, cu peste 250–300 de pensiuni și unități de cazare, majoritatea integrate armonios în peisajul natural. De la pensiuni tradiționale, construite din lemn și piatră, până la unități moderne de ecoturism, oferta reflectă dorința de turism lent, de experiență autentică.

Parcul Natural Vânători-Neamț, cu rezervația de zimbri, Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, Codrii Neamțului și satele de munte completează imaginea unui județ care oferă nu doar priveliști, ci stări de liniște și regăsire.

Humulești – copilăria ca mit fondator

În Humulești, Ion Creangă a transformat copilăria într-un bun de patrimoniu. Casa sa, vizitată anual de mii de oameni, rămâne un spațiu inițiatic al limbii române vii, al umorului și al adevărului simplu.

Un ținut care se trăiește

Ținutul Neamțului nu este doar o destinație. Este un exercițiu de memorie, o lecție de continuitate și o invitație la răgaz. Între cele zeci de mănăstiri, sutele de pensiuni, drumurile vechi, hanurile și cetățile, Neamțul rămâne un spațiu în care România profundă se exprimă fără ostentație, dar cu o forță rară.

Aici, identitatea nu se explică. Se simte.

Ținutul Neamțului – Inima vie a Moldovei eterne

Există locuri care nu se lasă cucerite dintr-o singură privire. Ținutul Neamțului este unul dintre ele. Aici, timpul pare că a învățat să meargă mai încet, să asculte foșnetul pădurilor și dangătul clopotelor vechi de secole. Este un spațiu în care istoria nu stă închisă în manuale, ci respiră prin ziduri de cetate, prin mănăstiri albe și prin poveștile oamenilor care încă știu să spună „a fost odată” cu respect.

Cetatea care veghează veacurile

Deasupra orașului Târgu Neamț, Cetatea Neamțului stă dreaptă, ca un martor al vremurilor tulburi și glorioase. Zidurile ei groase par să fi adunat ecoul pașilor lui Ștefan cel Mare, iar vântul care suflă pe metereze poartă cu sine legende despre asedii, curaj și rezistență. Nu este doar o fortăreață, ci un simbol al dârzeniei moldovenești.

Mănăstirile – liniștea scrisă în piatră

În Ținutul Neamțului, credința se vede și se simte. Mănăstirile Neamț, Agapia și Văratec nu sunt simple obiective turistice, ci adevărate insule de liniște. Aici, pictura, arhitectura și rugăciunea se împletesc într-o armonie rară. Agapia, cu picturile lui Nicolae Grigorescu, aduce arta mai aproape de suflet, iar Văratecul oferă o pace care nu poate fi explicată, ci doar trăită.

Natura – o poveste spusă în verde

Munții, pădurile și poienile din jurul Neamțului nu sunt decor, ci personaj principal. Codrii seculari ascund poteci care duc spre sihăstrii, izvoare limpezi și priveliști ce taie respirația. Aici, natura nu impresionează prin dramatism, ci prin echilibru și continuitate, prin sentimentul că a fost mereu acolo și va rămâne.

Oamenii și tradițiile – sufletul locului

Poate cea mai mare bogăție a Ținutului Neamțului sunt oamenii săi. Vorba lor domoală, ospitalitatea firească și respectul pentru tradiții dau locului o căldură aparte. Meșteșugurile, portul popular și sărbătorile păstrate cu grijă spun o poveste despre identitate și rădăcini adânci.

De ce să vizităm Ținutul Neamțului

Vizităm Ținutul Neamțului nu doar pentru obiective, ci pentru stare. Pentru liniștea care te învață să respiri mai adânc, pentru istoria care nu apasă, ci inspiră, și pentru sentimentul că aparții, măcar pentru câteva zile, unui loc care știe cine este. Este o destinație pentru cei care caută sens, nu grabă, și care vor să descopere România în forma ei cea mai autentică.

Destinație propusă de Valentin-Lucian Beloiu, doctor în Sociologie, călător și fotograf, membru FIJET România, și de Petru Frăsilă, jurnalist, scriitor, realizator TV, vicepreședinte Clubul Presei de Turism – FIJET România.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 5: Maramureș.

Maramureș

Aveam zece ani când am fost pentru prima dată in Maramureș, iar prin ochii de copil am văzut o altă lume, o altă țară, alte tradiții, altă muzică și altă arhitectură în comparație cu ce vedeam zilnic în București. Era în vremurile când doar imaginile din cărțile poștale și tapetul din sufragerie îți dezvăluiau că undeva există și altă lume. Am fost impresionat și încântat de vacanța aceea, nu mi-a păsat de lipsa confortului, de drumul lung cu mașina și de eterna friptură de porc cu cartofi prăjiți.

Acum, când am revenit în Maramureș, m-am simțit acasă. Am aterizat la Cluj, de acolo m-am deplasat cu autocarul, am stat la hoteluri excelente, am mâncat la restaurante autentice cu servire și bucate alese, am redescoperit arhitectura specifică zonei, dar mai ales oamenii din zonă care sunt excepționali.

Nu pot trece cu vederea cazările de la Hotel Gabriela Vișeu de Sus, Hotel Iza Sighetu Marmației, Hotel Diafan Baia Mare, care au fost minunate și le mulțumesc celor care știu să prețuiască călătorul.

Am început vizita trist, în Sighetul Marmației, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, unde cred că trebuie să meargă în vizită fiecare român și să își tragă singur lecțiile de viață. Eu am plecat îngândurat, dar încrezător, pentru că acum nu mai trebuie să trecem prin tot felul de canoane dacă avem idei sau păreri diferite. Normal că am făcut și poza de onoare cu celebrul “Monument al Cuiului” din centrul orașului! Pentru cine nu știe, este o vorbă veche pe la noi: “Sighetul Marmației se află unde pui harta României în cui”.

Nu puteam să ajung în Maramureș și să nu vizitez celebrul Cimitir Vesel de la Săpânța, unde m-am delectat cu horincă (țuică maramureșeană) și poveștile de viață ale oamenilor care au trăit în zonă. Asta până am citit pe o cruce „Țuica și femeile mi-au terminat zilele”, atunci am realizat că mai avem multe de văzut și drum lung de străbătut. Acum un prânz la Păstrăvăria locală este binevenit!

Ziua următoare a fost rezervată satului Breb, un loc plin de istorie, tradiție, arhitectură locală spectaculoasă, locuri de cazare foarte bune și puncte gastronomice locale unde mănânci mai bine ca acasă, asta pentru că toate produsele sunt din gospodăriile proprii. Vă recomand: dacă ajungeți în Breb, nu ocoliți Pensiunea Mărioara, Casa din Vale și Casa Moroșenilor, dar să căutați și cazanul de țuică sătesc unde veți fi impresionați de gustul horincăi autentice. Totuși, nu uitați zicala de mai sus și consumați horinca responsabil.

Daca ajungeți în Maramureș, nu ezitați să vizitați meșterii populari care au făurit cu mâinile lor obiecte extraordinare, fie din lemn, lut sau metal. Unul dintre ei este Tănase Burnar – olar și îl găsiți la Centrul de Ceramică Roșie din Săcel.

Acești meșteri populari au lucrat la numeroase edificii printre care biserici și mănăstiri. Cea mai cunoscută este Mănăstirea Bârsana, un loc plin de energie, frumusețe și pace. Este o locație pe care trebuie să o vizitezi, altfel o să îți pară foarte rău. Bineînțeles că în itinerariul tău mai trebuie trecută și biserica Sf. Nicolae din Budești, care este monument UNESCO.

O locație care m-a impresionat prin frumusețe, bun gust și feluri de mâncare atent alese a fost Hanul Teilor din Dănești. Te simți de parcă ai ajuns la muzeul satului maramureșean, unde fiecare obiect este la locul lui. Am mâncat de prânz în această locație specială, a fost gustos și instagramabil.

După atâta mâncare, băutură, țipurit și voie bună, vă recomand o plimbare cu telegondola Borșa, cu telescaunul de la Hotel Super Ski Cavnic sau cu Mocanița Maramureș din Vișeu de Sus.

În concluzie vă ofer aceste recomandări pentru a alege să vizitați Maramureșul și să vă bucurați de o vacanță reușită așa cum am avut și eu.

Destinație propusă de Dan Anghelescu, secretar general FIJET România.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 6: Geoparcul Internațional UNESCO “Ținutul Buzăului”.

Geoparcul Internațional UNESCO “Ținutul Buzăului”

Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului a fost acreditat în luna aprilie 2022, fiind recunoscut ca sit UNESCO pentru modul durabil de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit.

Ținutul Buzăului se află în zona de curbură a Carpaților, la tranziția dintre dealuri și munți. Teritoriul administrativ al geoparcului se suprapune peste spațiul administrativ al 18 comune din zona montană și submontană a județului Buzău (Colți, Pănătău, Bozioru, Brăești, Cozieni, Odăile, Pârscov, Berca, Cănești, Chilile, Scorțoasa, Beceni, Lopătari, Mânzălești, Vintilă Vodă, Bisoca, Sărulești, Valea Salciei), se întinde pe o suprafață de 1.036 kilometri pătrați, este un teritoriu complet rural, în care trăiesc aproximativ 45.000 de locuitori.

Majoritatea satelor din Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului sunt grupate în depresiuni sau de-a lungul văilor, în timp ce altele sunt risipite de-a lungul pantelor sau amplasate pe platouri înalte. Cele trei văi ce străbat regiunea sunt tributare râului Buzău: Valea Slănicului, Valea Sărăţelului şi Valea Bălănesei.

Teritoriul geoparcului cuprinde un vast patrimoniu natural, geologic și cultural, iar combinația dintre aceste trei valori plasează Ținutul Buzăului în topul celor mai bogate zone din România. În ceea ce privește patrimoniul natural, în afară de prezența a peste 60 de habitate diferite cu numeroase specii unice de plante și animale, un important punct de interes îl reprezintă contextul tectonic ce generează o multitudine de fenomene geologice spectaculoase care pot fi observate cu ușurință.

Aici se găsesc cele mai mari depozite de chihlimbar din Carpați, inclusiv un tip de chihlimbar endemic, de culoare roșu închis, numit rumanit. În Ținutul Buzăului se găsesc și cei mai mari vulcani noroioși din Europa, precum și focuri vii, izvoare de petrol, trovanți și alte elemente de geodiversitate. Domurile de sare străpung suprafața, dezvoltând cea mai complexă morfologie carstică din România. Aici se găsesc unele dintre cele mai lungi și mai adânci peșteri de sare din lume. Toate acestea se dezvoltă într-un cadru tectonic complex, peste care se suprapun fenomene de eroziune glaciară.

Vizitatorii Ținutului pot vedea forme spectaculoase de eroziune în cenușă vulcanică, urme de eroziune și de inundații glaciare, focuri vii, izvoare de petrol și multe tipuri de ape minerale colorate.

Geoparcul Ținutul Buzăului prezintă o strânsă legătură între patrimoniul cultural și cel geologic. Trecerea timpului peste așezările umane buzoiene au dat naștere unor splendide povești care dau sens incursiunilor în “Ținutul Buzăului”. Ținutul Buzăului este un loc în care imaginarul uman a fost și este puternic legat de mediul natural. Ținutul Buzăului este mai mult decât o destinație, este o experiență.

Informații despre Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului:

www.tinutulbuzaului.org

facebook.com/tinutulbuzaului

instagram.com/buzauland

youtube.com/c/tinutulbuzaului

Destinație propusă de prof. Puiu Nistoreanu, membru FIJET România.

Destinațiile FIJET România 2026 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2026.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (12-15 februarie 2026), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic. Astăzi, locul 7: Târgu Jiu.

Târgu Jiu

Municipiul Târgu Jiu reprezintă un punct de referință pentru turismul cultural. Nominalizarea „Destinație FIJET România a anului 2026” coincide cu marcarea a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, eveniment care determină organizarea unor manifestări de amploare sub egida „Anului Constantin Brâncuși”. Administrația centrală și locală a stabilit prin acte normative cadrul necesar pentru ca anul 2026 să fie dedicat promovării operei brâncușiene, ceea ce oferă municipiului Târgu Jiu resursele necesare pentru a gestiona un flux ridicat de vizitatori și experți în turism.

Un pilon central al acestei propuneri este includerea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, decizie adoptată în iulie 2024. Această recunoaștere internațională obligă autoritățile la respectarea unor standarde riguroase de conservare și monitorizare a monumentelor, elemente care sporesc gradul de atractivitate și siguranță pentru turiștii străini. Din punct de vedere tehnic și istoric, ansamblul de la Târgu Jiu este singura creație destinată spațiului urban, de dimensiuni mari, a lui Constantin Brâncuși, sculptorul care a modificat limbajul vizual al secolului al XX-lea prin simplificarea formelor și trecerea către abstractizarea geometrică. Masa Tăcerii și Poarta Sărutului sunt poziționate în Grădina Publică, pe malul râului Jiu, în timp ce Coloana fără Sfârșit, o structură verticală formată din module romboidale repetate, se află în parcul care îi poartă numele. Proiectul a fost inițiat la solicitarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene pentru a onora soldații care au participat la Primul Război Mondial, oferind astfel orașului o identitate istorică bine definită.

În anul 2026, calendarul cultural al municipiului include simpozioane internaționale, expoziții și programe de cercetare academică. Această densitate de evenimente transformă Târgu Jiu într-un laborator de bune practici în domeniul managementului destinațiilor culturale. FIJET România poate recunoaște municipiul Târgu Jiu ca model de dezvoltare urbană, care utilizează patrimoniul artistic pentru a stimula economia locală prin servicii de cazare, transport și ghidaj specializat. Infrastructura turistică a orașului a beneficiat de investiții pentru modernizarea căilor de acces și a sistemelor de iluminat arhitectural, facilitând vizitarea monumentelor în condiții optime pe tot parcursul anului.

Pe lângă valoarea intrinsecă a ansamblului brâncușian, municipiul este un punct de legătură pentru rutele turistice din regiunea Olteniei, facilitând accesul către satul Hobița, locul de naștere al sculptorului, și către alte obiective de patrimoniu din nordul județului Gorj. Astfel, se pot crea circuite integrate, care combină turismul de artă cu turismul istoric și cel în natură. În apropiere, se află Parcul Național Defileul Jiului.

Statutul de „Destinație FIJET România a anului 2026” ar asigura o vizibilitate bazată pe date obiective și pe relevanța unui artist care a influențat cursul istoriei artei moderne. Astfel, Târgu Jiu îndeplinește toate condițiile necesare pentru a fi o destinație de excelență.

Destinație propusă de Ștefan Baciu, redactor Radio România Internațional, președinte FIJET România.