Plamen Starev, președintele subcomisiei care validează dosarele de candidatură pentru „Mărul de Aur”, a motivat decizia luată de FIJET: „Misiunea mea astăzi este să acord acest premiu localității dumneavoastră. Ei, bine, trebuie să explic de ce! Kyperunda este un mic sat de munte, însă istoria sa este mult mai vastă decât dimensiunile sale. Kyperounda deține o moștenire istorică bogată. Astăzi, această moștenire a devenit fundamentul pentru diverse direcții de dezvoltare. Acesta este unul dintre motivele pentru care FIJET a ales Kyperounda drept beneficiar al premiului „Mărul de Aur”, deoarece turismul modern nu se mai rezumă doar la mare, munți, stațiuni și hoteluri. Turismul modern este o călătorie. În viziunea mea, turismul modern are un caracter universal, întrucât fiecare călătorie aduce cunoaștere – cunoștințe noi, experiențe noi.  Iată de ce identitatea a devenit una dintre cele mai importante trăsături ale oricărei destinații turistice. Ați făcut o alegere strategică: concentrându-vă pe turismul gastronomic și oenologic, precum și pe cel legat de mere, ați luat o decizie excelentă. Într-o lume în care trăim tot mai alert și petrecem tot mai mult timp în fața ecranelor, Kyperounda ne oferă o întoarcere la lumea reală – la natură, la istorie, la gastronomie și, mai presus de toate, la interacțiunea cu oamenii. Aceștia sunt doar câțiva dintre factorii care au determinat comunitatea noastră să recomande, în unanimitate, conducerii FIJET să invite Kyperounda să se alăture destinațiilor distinse cu „Mărul de Aur”.”

        La ceremonia conferirii „Mărului de Aur”, eveniment inclus pe agenda ediției din acest an a Festivalului Mărului din satul Kyperounda, a participat, ca reprezentantă a președintelui Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, ministrul adjunct al culturii, Kleo Papaellini care a subliniat: „Festivaluri precum al dumneavoastră nu sunt doar o celebrare a bogatei producție agricole a pământului nostru, ci sunt dovezi vii ale conservării moștenirii noastre culturale. Prin muzică, dans, obiceiuri ancestrale și arome locale, această moștenire este transmisă cu respect generațiilor viitoare. Kyperounda, cu frumusețea sa naturală de neegalat și munca asiduă a locuitorilor săi, demonstrează clar că transmiterea acestor valori de patrimoniu cipriot rămâne inima vie a culturii noastre. Mărul, ca produs și simbol prin excelență al regiunii, nu este doar o marfă agricolă, ci o legătură sintetică care unește comunitatea locală cu istoria și tradițiile din Troodos. Ca stat, recunoaștem că sprijinirea acestor comunități muntoase reprezintă datoria noastră națională și culturală, astfel încât aceste zone să rămână vibrante, creative și atractive pentru tinerii noștri.”

 Philip Nicolaides, președintele Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism FIJET Cipru, a declarat: „Suntem deosebit de recunoscători Federațiai Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism pentru că a acceptat propunerea noastră și a ales Kyperounda pentru acest premiu important. Această recunoaștere va contribui, fără îndoială, la promovarea sa internațională, așa cum s-a întâmplat anterior cu cartierul muncitoresc istoric din Nicosia, care a primit trofeul  în 1987 și de atunci a devenit o destinație turistică. Astăzi, Kyperouda este un excelent exemplu de Cipru autentic, îmbrăcat în costumele sale festive și scriind istorie. Pentru că nu cunoaștem doar măreția unui premiu, ci și recunoașterea unei destinații care a reușit să-și păstreze identitatea, tradițiile, patrimoniul cultural și istoria naturală. Premiul Mărul de Aur simbolizează excelența, respectul pentru patrimoniul cultural și intenția de a oferi experiențe de călătorie. Suntem deosebit de mândri că acest premiu special este acordat Ciprului, o țară care a acționat timp de secole ca o punte între culturi.”

        Ceremonia conferirii Mărului de Aur a fost urmărită de întreaga comunitate, care a umplut la refuz piața centrală și străduțele apropiate. Satul Kyperounda are o infrastructură modernă și este ospitalier, oferind cazare și preparate tradiționale în tavernele sale. Oamenii de aici au făcut mari eforturi pentru ca satul lor să intre pe harta turistică.   Michael Hadjimechael, președintele Comunității din Kyperounda, un titlu comparabil cu cel de primar, este cel care a primit trofeul „Mărul de Aur” și a fost extrem de emoționat atunci s-a adresat celor prezenți la eveniment: „Vă mulțumesc din adâncul inimii că sunteți alături de noi astăzi în acest moment istoric pentru satul nostru. Kyperounda este un loc care a învățat să meargă mai departe cu muncă asiduă, perseverență și cu dragostea oamenilor pentru acest pământ. Este un loc care se baează pe agricultură, pe oamenii săi, pe tradițiile și pe solidaritatea comunității. Aici, în munți, am învățat că nimic nu este de-a gata. Așa cum un producător își îngrijește cu răbdare pomul până când acesta dă roade, tot așa o comunitate are nevoie de timp, viziune, cooperare și efort zilnic pentru a progresa. Și astăzi, rodul acestui efort colectiv este în fața noastră. Golden Apple nu este doar un premiu, este o recunoaștere internațională a progresului și eforturilor unui întreg sat. Această distincție a fost înstituită în 1970 și este cunoscută pe scară largă și sub numele de Oscarul turismului. Premiul acordat satului Kyperounda este o onoare, nu numai pentru comunitatea noastră, și este o oportunitate de a face auzit numele satului nostru și dincolo de granițele insulei noastre, pentru ca tot mai mulți oameni să cunoască frumusețea naturală a locului nostru, mediul său montan răcoros, istoria, muzeele și bisericile noastre unice.”

         Înainte de a acorda trofeul „Mărul de Aur”, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, Tijani Haddad, s-a adresat, la rându-i celor prezenți: „Mă bucur foarte mult să fiu alături de dumneavoastră și mă bucur și mai mult să ofer, în numele membrilor FIJET internațional, cea mai mare distincție a noastră oamenilor care au muncit din greu pentru dezvoltarea turismului. Turismul este foarte important pentru fiecare dintre dumneavoastră, pentru că turismul este memoria noastră națională, pentru că turismul este creativ, este ceea ce este pentru o țară, deoarece turismul este ceva ce ar putea înlocui orice alt domeniu care nu este tocmai benefic pentru o țară. Este o simbioză între turism și cultură. Există interacțiune între turism și cultură. Turismul înseamnă întrebări și amintiri. pentru că, așa cum am spus și o repet, turismul este memoria tatălui nostru, a bunicilor și a altor oameni. Și memoria, moștenirea istorică și culturală, poate arăta ce au făcut alții pentru noi, adică ceea ce au păstrat și ne-au transmis. Sunt foarte fericit să văd această mulțime, această mulțime frumoasă. Turismul este foarte important pentru economia țărilor. Știți, creează locuri de muncă în fiecare țară, dar are regulile sale pe care trebuie să le acceptăm. Astăzi sunt foarte mândru, sunt foarte fericit și, în numele colegilor mei de aici, membri ai Comitetului Executiv al FIJET, ofer acest „Măr de Aur” primarului localității dvs.”

Delegația FIJET, condusă de președintele Tijani Haddad (Tunisia), a fost alcătuită din Tina Cubrilo (Croația), vicepreședintă, Marijana Rebic (Croația), secretară generală, Plamen Starev (Bulgaria), membru al Comitetului Executiv, Ștefan Baciu (România), membru al Comitetului Executiv și Asma Jerbi Ebouda (Tunisia), membră FIJET.

Fotografiile au fost puse la dispoziție de Comunitatea din Kyperounda.

Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale se vor reuni în cadrul Conferinței Internaționale „Filosofia Formei”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Desfășurat sub Patronajul UNESCO, evenimentul propune o perspectivă amplă și interdisciplinară asupra operei și moștenirii lui Constantin Brâncuși, reunind cercetarea academică, patrimoniul, diplomația culturală, artele vizuale și noile forme de interpretare a operei marelui sculptor român.

Un moment de referinţă în perioada conferinţei îl constituie deschiderea expoziției „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, care va avea loc joi, 22 octombrie, orele 14.00 la Art 360 Pavilion, din Târgu Jiu.

 Expoziția prezintă 33 de fotografii originale realizate de Constantin Brâncuşi, inclusiv primele fotografii făcute Coloanei fără Sfârşit, Porţii Sărutului și Mesei Tăcerii. Acestea  provin din Colecția David Grob, Londra, oferind publicului acces la una dintre dimensiunile esențiale, dar încă insuficient explorate, ale creației lui Brâncuși: relația dintre sculptură, fotografie, spațiu și privirea artistului asupra propriei opere.

Curatoriată de Eduard Enache, cu dr. Doina Lemny în calitate de consultant științific, expoziția propune o revizitare a atelierului brâncușian nu doar ca loc fizic al creației, ci ca un adevărat laborator de idei, în care sculptura, fotografia, lumina și spațiul participă împreună la construirea operei.

Din atelierul parizian la Ansamblul târgujian

Deschiderea Conferinţei Internaţionale Filosofia Formei va avea loc joi 22 octombrie 2026, orele 10.00 în Amfiteatrul Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu. Programul conferinței este construit în jurul unor teme care urmăresc atât universul artistic al lui Brâncuși, cât și impactul internațional al operei sale.

În prima zi a conferinţei în paralel cu panelul dedicat Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, va avea loc o dezbatere privind diplomația culturală. Printre invitații de onoare  se numără E.S. doamna Simona-Mirela Miculescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Delegat Permanent al României la UNESCO, E.S. domnul Cristian Bădescu, Ambasador al României în Norvegia și Janina Sitaru, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și șefă de cabinet a vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu.

Discuția dedicată diplomației culturale va fi moderată de doamna Aura Woodward, Director al Institutului Cultural Român Londra.

Un moment de referință al zilei îl reprezintă sesiunea „Brâncuși – The Photography”, cu participarea dr. Doina Lemny, Friedrich Teja Bach și David Grob, moderată de Eduard Enache.

Dr. Doina Lemny este  recunoscută la nivel mondial  ca fiind una dintre cele mai importante specialiste în opera şi viaţa lui Constantin Brâncuşi.

Friederich Teja Bach este profesor emerit, reputat istoric de artă german, unul dintre cei mai importanţi experţi internaţionali în opera brâncuşiană.

Filosofia Formei: corp, spirit și esență

Dimensiunea academică a conferinței va continua prin seria de paneluri reunite sub genericul „The Philosophy of Form”, dedicată relației dintre corp, spirit, materie, geometrie și esență în opera lui Brâncuși.

Cercetători din România și din străinătate vor aborda sculptura brâncușiană din perspective filosofice, istorice, antropologice și estetice, într-un dialog care urmărește să descifreze felul în care Brâncuși a transformat forma într-un limbaj universal.

Programul include, de asemenea, sesiuni dedicate atelierului parizian și rețelelor avangardei, relației lui Brâncuși cu artiștii și intelectualii epocii, precum și rolului fotografiei și desenului în definirea operei sale.

Printre temele abordate se numără relațiile dintre Brâncuși, Tzara și Duchamp, receptarea sa în poezia modernă, influența sa asupra sculpturii europene și modul în care opera artistului a fost reinterpretată în teoria artei de după război.

Brâncuși, dincolo de Europa

O secțiune specială a conferinței este dedicată receptării universale a lui Brâncuși, cu contribuții despre relația artistului cu Japonia, Coreea de Sud, una profundă, centrată pe o mare afinitate estetică şi filosofică, precum şi cea cu America, ţara care l-a consacrat revoluţionând istoria artei moderne.

Aceste sesiuni urmăresc felul în care limbajul sculptural al lui Brâncuși a traversat frontiere culturale și geografice și cum a fost reinterpretat în contexte artistice radical diferite.

În aceeași logică, o sesiune dedicată lui Brâncuși și Marii Britanii va analiza influența sculptorului asupra artei britanice a anilor 1960 și circulația operei sale în importante instituții și colecții britanice.

UNESCO, patrimoniu și responsabilitatea față de viitor

 Una dintre cele mai importante componente ale programului este dedicată patrimoniului mondial și provocărilor actuale privind conservarea acestuia.

Reprezentanți ai Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, ai Institutului Național al Patrimoniului și specialiști în conservare vor participa la sesiunea „World Heritage from the UNESCO Perspective: Current Challenges for Heritage Sites in Romania and the Region”.

Ligia Deca este Secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Dr. Arh. Irina Diamandescu deţine funcţia de National Focal Point al României pentru Convenţia Patrimoniului Mondial UNESCO.

 Această sesiune va fi urmată de o amplă dezbatere despre autenticitate, conservare și expertiză științifică, cu participarea unor specialiști în diagnosticarea și conservarea patrimoniului.

O temă de interes major o constituie și cercetarea privind autenticitatea unor opere atribuite lui Brâncuși, prezentată de Eduard Andrei și dr. Doina Lemny, alături de contribuții dedicate conservării metalului, lemnului și picturii murale.

Prin aceste sesiuni, conferința propune o abordare în care admirația pentru Brâncuși este dublată de o întrebare esențială: cum poate fi transmisă autentic moștenirea sa către generațiile viitoare?

Arhive, memorie și mitul Brâncuși

Programul include și o importantă dimensiune istorică. Panelul „Archives, Historiography and Mythology. Reconstructing the Brâncușian Biography” va examina modul în care biografia lui Brâncuși a fost construită, documentată și reinterpretată de-a lungul timpului.

Vor fi abordate documente de arhivă, episoade mai puțin cunoscute din viața artistului, relația sa cu România și controversata perioadă de după 1951.

Sesiunea va fi completată de prezentări dedicate unor arhive românești și documentelor din fostele structuri ale statului, contribuind la recuperarea unor fragmente mai puțin cunoscute din istoria lui Brâncuși.

Brâncuși și generațiile viitoare

 Conferința nu privește însă doar trecutul.

Panelul „Brâncuși’s Work, a Legacy for the Future. Echoes and Resonances” va explora felul în care opera artistului continuă să genereze noi forme de creație, cercetare și interpretare.

Noile tehnologii, designul expozițional, experiențele imersive și proiectele inspirate de Coloana fără Sfârșit vor deschide o discuție despre felul în care Brâncuși poate fi înțeles și reinterpretat de generațiile contemporane.

Un moment aparte al programului îl va constitui proiecția filmului „In Search of the Lost Father”, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizorul filmului Ionuț Teianu.

 Târgu Jiu – locul în care Brâncuși poate fi întâlnit acasă

 Programul conferinței depășește spațiul sălilor academice și îi conduce pe participanți către locurile legate direct de viața și opera lui Brâncuși.

O vizită la Hobița, satul natal al sculptorului, și o vizită dedicată Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu vor completa dezbaterile academice cu experiența directă a patrimoniului.

Participanții vor avea, de asemenea, ocazia de a descoperi patrimoniul cultural al Olteniei printr-o deplasare la Craiova, care va include vizite la instituții muzeale și expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși.

O întâlnire internațională, un reper pentru Târgu Jiu

Prin amploarea programului și diversitatea participanților, „Filosofia Formei” își propune să transforme aniversarea celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși într-un moment de referință pentru cercetarea, promovarea și protejarea moștenirii sale.

De la fotografiile originale din Colecția David Grob și atelierul parizian până la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, de la diplomația culturală și patrimoniul UNESCO până la noile tehnologii și forme de interpretare artistică, conferința urmărește un singur fir comun: actualitatea unei opere care continuă să depășească granițele timpului, ale geografiei și ale disciplinelor.

Pentru Târgu Jiu, evenimentul reprezintă și o reafirmare a statutului orașului ca loc fundamental pentru înțelegerea operei lui Constantin Brâncuși.

„Filosofia Formei” nu este doar o conferință despre trecut. Este o invitație de a privi din nou opera lui Brâncuși și de a ne întreba ce sensuri noi pot genera astăzi relaţia dintre idee, formă, spațiu şi materie.

Centrul Brâncuși, Târgu Jiu

Biroul de Presă

Clubul Presei de Turism FIJET România este partener media al acestui eveniment. În 2014, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a conferit trofeul „Mărul de Aur” municipiului Târgu Jiu, o „destinație-unicat” datorită operelor în aer liber ale lui Constantin Brâncuși.

Noutățile ediției de toamnă ale TTR II

 Una dintre noutățile acestei ediții este prelungirea programului în ziua de duminică, 22 noiembrie, până la ora 18:00. Vizitatorii vor avea astfel mai mult timp pentru a descoperi ofertele expozanților, iar companiile participante vor beneficia de un interval suplimentar pentru întâlniri și interacțiuni comerciale.

Ediția de toamnă marchează și revenirea Paralela 45 la Târgul de Turism al României. Touroperatorul, unul dintre numele cunoscute ale pieței românești de turism, se alătură unor companii importante deja confirmate, precum Karpaten, DER Tour și Elgini, precum și Premio și Rezeda.

Printre noii expozanți confirmați se numără Alexander Travel Egypt, Expres Catering, Pensiunea Popasul Urșilor, Hotel Proton Neptun, Safety Travel & More, Stock Link, Valiza cu Visuri și Vasco Electronics.

Participări internaționale și oportunități de business

 Componenta internațională rămâne una dintre direcțiile importante ale TTR II 2026. La ediția din noiembrie participă companii din Bulgaria, China, Egipt, Israel, Polonia, România și Slovacia, iar printre participările oficiale confirmate se află reprezentanți ai autorităților de turism din Bulgaria, Slovacia și Armenia.

Târgul continuă astfel direcția de internaționalizare și consolidare a parteneriatelor B2B, cu accent pe conectarea agențiilor și touroperatorilor români cu furnizori și parteneri externi, atragerea DMC-urilor internaționale și creșterea participării lanțurilor hoteliere.

Ediția din februarie 2026 a reunit 25.000 de vizitatori, 154 de expozanți și 11.000 mp de suprafață expozițională, înregistrând o participare internațională de 42%. Astfel, TTR II devine un nod regional pentru negocierea contractelor de incoming/outgoing și pentru lansarea ofertelor turistice ale anului următor.

TTR II – platformă pentru lansarea ofertelor de sezon și pentru anul viitor

Perioada în care are loc TTR II 2026 oferă expozanților un context comercial relevant pentru promovarea ofertelor last minute, a pachetelor de Crăciun și Revelion și a programelor pentru vacanțele de iarnă și începutul anului următor. Târgul devine astfel o platformă pentru lansarea ofertelor de sezon și contactul direct cu publicul și partenerii de distribuție.

Forumul profesioniștilor din turism și sectorul Hospitality continuă

Forumul profesioniștilor din turism rămâne o componentă importantă a evenimentului, oferind un spațiu pentru dialog, schimb de know-how, prezentări și dezbateri despre tendințele și transformările industriei. Ediția trecută a TTR a inclus teme privind dezvoltarea destinațiilor, educația în turism, promovarea internațională și noile tendințe de consum.

La cel mai mare târg de turism din România, continuă și sectorul Hospitality & Guest Experience, dedicat hotelurilor, pensiunilor, operatorilor HoReCa și furnizorilor de servicii și tehnologii pentru ospitalitate. Sectorul completează componenta B2B și creează oportunități de contact direct cu profesioniști și decidenți din industrie.

Despre Târgul de Turism al României

Ediția de toamnă 2026 a TTR II are loc între 19 și 22 noiembrie, la ROMEXPO, Pavilionul B2 și zona exterioară, reunind într-un singur eveniment oportunități comerciale pentru expozanți și un cadru de networking pentru profesioniștii din turism.

Înscrierile pentru expozanți sunt în desfășurare. Companiile interesate de participare la TTR II 2026 pot solicita formularele de înscriere, condițiile de participare și ofertele comerciale echipei ROMEXPO.

Pentru mai multe detalii, accesează www.targuldeturism.ro.

Gastronomica Sighișoara duce această iniţiativă la un alt nivel, oferind vizitatorilor un meniu inspirat de această regiune și gândit pentru Sighișoara, pornind de la preparate, ingrediente și gusturi reprezentative. Birtalan Robert, unul dintre inițiatorii și promotorii proiectului a detaliat: „În cele trei zile vor exista trei tematici gastronomice diferite. Vom avea vineri o reinterpretare sau o readucere la lumină a meniului medieval, dar, totuși, în niște linii contemporane. O să prezentăm niște rețete pe care le-am făcut în colaborare cu primăria. Pe urmă, sâmbătă, o să avem o Transilvanie contemporană, cu același scop, să aducem la lumină niște gusturi rătăcite, să spunem, nu chiar pierdute. Și pentru duminică o să avem o tematică de duminică în familie. Dacă tot este duminică, atunci o să readucem un pic gusturile din copilăria noastră. Noi pregătim meniul și vrem să readucem un pic din aromele copilăriei noastre, când familia se strângea la prânzul de duminică, un prânz mai festiv.”

Gastronomica Sighișoara este un festival construit în jurul unei idei simple: pentru un weekend, orașul devine o singură experiență gastronomică. Restaurante, crame, chefi, producători locali, meșteșugari și artiști se reunesc într-un circuit desfășurat în Cetatea Medievală și în locațiile partenere din Sighișoara. Festivalul este organizat de SC Sezon Sustenabil SRL/ Sezonal by local Chefs, cu susținerea Primăriei Sighișoara și a Fundației Mihai Eminescu Trust, și își propune să transforme gastronomia locală într-un motiv în sine pentru a descoperi orașul și regiunea.

Pașaportul Gastronomic – cheia întregii experiențe

În centrul festivalului se află Pașaportul Gastronomic. În locul unui festival clasic în care toate preparatele sunt concentrate într-o singură zonă, Gastronomica invită publicul să descopere Cetatea Sighișoara mergând dintr-o locație în alta.

Participanții primesc propriul pașaport și pornesc într-un circuit prin 7 restaurante partenere, fiecare contribuind la experiența festivalului cu preparate create special pentru această ediție. Pe parcursul celor trei zile vor putea fi descoperite startere reci și calde, feluri principale și deserturi, servite în porții de degustare și construite în jurul identității gastronomice a regiunii. Pașaportul devine astfel ghidul unui traseu prin oraș: un singur bilet, mai multe restaurante și o experiență gastronomică completă.

7 restaurante cu crame asociate

Gastronomia va fi completată de un circuit dedicat vinului.

Cele 7 restaurante:

¨ Hotel Wanderer Sighisoara

¨ Hotel Sighisoara

¨ Domeniul Dracula Danes

¨ Casa cu Cerb

¨ Boutique Hotel Von Graf

¨ Cafe Medieval

¨ Burg Kaffee

vor fi asociate cu crame, iar experiența fiecărei locații va fi completată de vinuri selecționate pentru preparatele servite.

Crame confirmate:

¨ Caii de la Letea

¨ Crama de Matei

¨ Villa Vinea

¨ Octavian Isăilă

În fiecare locație, publicul va beneficia de prezența și îndrumarea unui somelier, astfel încât vinul să nu fie doar un produs servit alături de mâncare, ci parte integrantă din experiență. Festivalul creează astfel o întâlnire directă între bucătărie, vin și povestea producătorului.

Chefi invitați & demonstrații culinare

O componentă importantă a Gastronomica o reprezintă întâlnirea dintre public și bucătarii invitați. Printre chefii confirmați pentru prima ediție se numără Ciprian Spancioc si Andrei Bulz, alături de alți invitați din gastronomia românească.

Demonstrațiile culinare vor avea loc într-unul dintre spațiile istorice emblematice ale Cetății Sighișoara – Bastionul Măcelarilor, spațiu restaurat de Fundației Mihai Eminescu Trust. Aici, gastronomia contemporană și tradițională va intra în dialog direct cu patrimoniul orașului. Publicul va putea urmări demonstrațiile de aproape, va putea descoperi tehnici, ingrediente și povești și va putea interacționa direct cu chefii invitați.

Producători locali & meșteșugari

Gastronomica nu se limitează la restaurante. În Cetate va fi amenajată o zonă dedicată producătorilor locali și meșteșugarilor, unde vizitatorii vor putea descoperi produse gastronomice, ingrediente, obiecte artizanale și oameni care păstrează vii meserii și tradiții ale regiunii. Târgul completează astfel circuitul restaurantelor și aduce în centrul festivalului o parte esențială a conceptului Gastronomica: legătura dintre produs, producător, bucătar și consumator.

Concerte

Serile Gastronomica vor continua prin muzică live în atmosfera Cetății Medievale. Programul artistic va include concerte camerale & voce, construite în jurul formulei de cvartet și voce, într-un format acustic potrivit caracterului istoric al Sighișoarei.

Muzica nu este gândită ca un element separat de festival, ci ca parte din experiența orașului: după circuitul restaurantelor, demonstrațiile culinare și târg, publicul rămâne în Cetate pentru concertele de seară.

Un festival răspândit prin cetate

Gastronomica nu își propune să construiască un festival izolat de Sighișoara. Sighișoara este festivalul. Restaurantele devin puncte ale circuitului, străzile Cetății devin traseul dintre experiențe, Bastionul Măcelarilor devine spațiu pentru gastronomie live, iar piețele și spațiile publice găzduiesc producători, meșteșugari și muzică.

În loc să aducă totul într-un singur perimetru, organizatorii invită publicul să descopere cetatea.

O regiune. Un oraș. Mii de gusturi.

Clubul Presei de Turism FIJET România susține Gastronomica Sighișoara!

Tema stabilită în acest an pentru Ziua Mondială a Turismului constituie un prilej de reflecție asupra modului în care inteligența artificială poate influența activitatea zilnică a celor care lucrează în industria ospitalității astfel încât călătoriile să rămână accesibile, sustenabile și centrate pe oameni. De la alegerea destinației și rezervarea unei camere până la recomandări personalizate și orientarea într-un oraș necunoscut, instrumentele digitale au devenit deja parte din experiența turistică. Inteligența artificială începe să schimbe și mai profund relația dintre turiști, companii și destinații. Tema din 2026 urmărește tocmai această transformare și pune accent pe modul în care inteligența artificială poate îmbunătăți experiența turiștilor, eficiența operațională și practicile de turism sustenabil.

O vacanță poate fi planificată în câteva minute, de pe telefon sau de pe calculator. Fotografiile, descrierile și recomandările disponibile online îi pot ajuta pe oameni să compare ofertele înainte de a lua o decizie. De multe ori, o poveste poate crește spectaculos atractivitatea unui loc sau a unei destinații. Oamenii călătoresc și vizitează anumite locuri, uneori datorită influencerilor sau informațiilor de pe rețelele sociale sau, pur și simplu, datorită unei fotografii instagramabile. Dar ce ne facem atunci când inteligența artificială deformează realitatea și ne induce în eroare? De aceea, verificarea informațiilor rămâne esențială, iar acest lucru nu îl putem face decât cu ajutorul celor care lucrează în industria ospitalității sau în domeniile conexe, dar și pe baza informațiilor și descrierilor făcute de jurnaliștii de turism. De aceea, în această zi trebuie să ne gândim la toți cei care ne influențează călătoriile și care ne fac vacanțele memorabile.

Cu ocazia celebrării acestei zile, Clubul Presei de Turism FIJET România le urează tuturor celor activează, într-un fel sau altul, în industria ospitalității: „La mulți ani!”

 Ajuns în 2026 la cea de-a doua ediție, Happy Brașov este un proiect pornit din mediul privat, după un concept inițiat de Liviu Mirea, care și-a propus să aducă împreună operatorii din turism și să prezinte piețelor externe Brașovul și împrejurimile ca o destinație integrată. În acest an, proiectului i s-a alăturat și Organizația de Management al Destinației Brașov – OMD Brașov, consolidând colaborarea dintre mediul privat și organizația responsabilă de managementul și promovarea destinației.

Pentru jurnaliștii FIJET, cele cinci zile petrecute la Brașov și în împrejurimi au însemnat mai mult decât o simplă vizită de documentare. Participanții au cunoscut direct destinația, au descoperit patrimoniul, natura și gastronomia locală, au întâlnit oamenii care construiesc produsul turistic și au experimentat serviciile care pot transforma Brașovul și întreaga zonă într-o destinație atractivă pentru turiștii internaționali.

Participarea FIJET World a oferit Happy Brașov  o importantă dimensiune de promovare internațională. Jurnaliștii au descoperit la fața locului o regiune în care patrimoniul istoric, peisajul montan, satele, gastronomia și infrastructura de ospitalitate formează împreună un produs turistic complex.

Experiențele acumulate în timpul evenimentului se pot transforma în articole, reportaje, fotografii, materiale video și conținut multimedia destinat publicului din țările reprezentate de membrii delegației FIJET, contribuind astfel la creșterea vizibilității Brașovului și a României pe piețele externe.

 „O destinație este cel mai convingător promovată atunci când jurnalistul ajunge să o cunoască direct, să-i întâlnească oamenii, să-i descopere poveștile și să trăiască experiențele pe care, ulterior, le va prezenta cititorilor și publicului său. Prezența la Happy Brașov a 25 de jurnaliști FIJET din 15 țări a însemnat 25 de perspective diferite asupra unei destinații care are foarte multe de oferit. În fiecare an, Brașovul și împrejurimile sale se află în topul celor mai atractive destinații din țara noastră – Destinațiile FIJET România. Acest top este realizat pe baza voturilor membrilor Clubului Presei de Turism FIJET România și este promovat și la nivel internațional datorită colegilor noștri. Ei au avut acum ocazia să constate direct că Brașovul și împrejurimile sale reunesc patrimoniu, natură, gastronomie și tradiții, iar miza noastră este ca aceste experiențe să se transforme în povești care să ajungă la publicul internațional și să trezească dorința de a descoperi România”, declară Ștefan Baciu, președintele FIJET România.

Unul dintre primele puncte ale programului a fost vizita la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, infrastructură care poate avea un rol important în creșterea accesibilității internaționale a întregii regiuni.

Evoluția traficului aerian susține această perspectivă. În primele opt luni din 2026, aeroportul a depășit 400.000 de pasageri, după ce lunile iulie și august au adus recorduri succesive de trafic. Creșterea conectivității aeriene oferă Brașovului un avantaj important în atragerea turiștilor străini, accesul direct fiind unul dintre elementele esențiale pentru dezvoltarea turismului de incoming.

 După deschiderea oficială de la Kronwell Hotel și vizita la aeroport, participanții au descoperit Brașovul și de la înălțime, prin urcarea cu telecabina pe Tâmpa și o experiență gastronomică la restaurantul Panoramic.

Programul a continuat cu experiențe dedicate ospitalității locale și cu un tur pietonal al centrului istoric, oferindu-le invitaților internaționali posibilitatea de a cunoaște atât patrimoniul orașului, cât și atmosfera uneia dintre cele mai cunoscute destinații urbane ale României.

Contactul direct cu hotelurile, restaurantele, atracțiile și serviciile locale le-a oferit participanților o imagine de ansamblu asupra modului în care experiențele individuale pot fi reunite într-un produs turistic complex destinat piețelor externe.

O parte importantă a programului a fost dedicată traseului Râșnov – Cristian – Bran – Moieciu – Fundata, prin care participanții au descoperit diversitatea unei regiuni în care patrimoniul, spiritualitatea, atracțiile pentru familii, gastronomia și peisajul montan se completează reciproc.

Jurnaliștii și agenții de turism au vizitat Mănăstirea Sfântul Efrem cel Nou din Cristian, Dino Parc Râșnov și zona Râșnovului, unde programul a inclus și Peștera Valea Cetății, gazda unui moment muzical într-un decor natural spectaculos.

Experiența a continuat cu descoperirea gastronomiei locale la Mama Cozonacilor și vizitarea Castelului Bran, unul dintre obiectivele turistice românești cu cea mai mare notorietate internațional.

Traseul a continuat în Moieciu de Sus – Fundata și la complexul Cheile Grădiștei, unde peisajul montan și gastronomia tradițională au completat imaginea unei destinații care poate oferi experiențe turistice pe tot parcursul anului.

Pentru jurnaliștii FIJET, contactul direct cu aceste locuri a reprezentat și oportunitatea de a descoperi povești și experiențe mai puțin cunoscute publicului internațional, dincolo de obiectivele deja consacrate în promovarea României.

Un loc important în program l-a ocupat Poiana Brașov, una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din România. Participanții au urcat în Masivul Postăvarul, unde au ajuns la Yager Chalet, situat la 1.699 de metri altitudine, în imediata apropiere a telegondolei.

Amplasarea la înălțime le-a oferit invitaților o perspectivă panoramică asupra Poienii Brașov și a peisajului montan înconjurător. Experiența de la Yager Chalet, care îmbină atmosfera unei cabane alpine, gastronomia și apropierea de natură, a prezentat participanților și potențialul Poienii Brașov dincolo de sezonul de schi, ca destinație montană atractivă pe tot parcursul anului.

Programul a inclus la finalul infotripului o experiență tradițională la Stâna Sergiana, unde gastronomia tradițională degustarea de  vinuri și muzica autentic românească  au completat prezentarea identității locale.

Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea turismului. Decizia de atribuire a trofeului a fost luată cu ocazia Congresului FIJET, organizat în luna noiembrie a anului trecut în orașul marocan Fes. Candidatura Iașului a fost depusă și susținută de Clubul Presei de Turism – FIJET România în baza unui proiect realizat de Primăria Municipiului Iași în colaborare cu Asociația Organizația de Management al Destinației Județul Iași.

 În deschiderea ceremoniei, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica s-a adresat invitaților din Sala Voievozilor: „De ce Mărul de Aur la Iași? De ce în această perioadă? Datorită faptului că un grup de oameni care ne-au îndemnat să trecem peste barierele cu care ne obișnuisem de altfel, de a-i lăsa pe alții să vorbească despre noi, iar noi să rămânem în modestia noastră tradițională moldovenească, am îndrăznit să ne depunem și noi candidatura pentru acest trofeu. Personal vreau să-i mulțumesc domnului Ștefan Baciu și domnului Petru Frăsilă, ieșeanul nostru. Domnia sa a îndemnat întreaga comunitate și pe toți cei care ne-au evaluat să o facă cu cât mai multă grijă. Iașiul este un oraș care în ultima perioadă a atras atenția, o poartă de intrare în Europa Unită, un nod, să spunem, central al stabilității și securității europene și un centru istoric, turistic și cultural care a reușit să-și demonstreze aceste valențe prin muncă. Să știți că acest trofeu, indiferent cât de mare vrem noi să-l prezentăm, este rodul muncii fiecărui ieșean. a fiecărei instituții, a fiecărui cetățean care a contribuit câte puțin pentru bunul mers al acestei comunități. Nu aparține doar Primăriei municipiului Iași, pur și simplu este efortul colectiv, al fiecăruia dintre noi. Toți merităm să fim aplaudați, toți merităm să fim apreciați pentru acest trofeu. Eu cred că este doar un început, un început care va trebui să arate că Iașul are potențial turistic, că industria HoReCa contează în ansamblul industriilor ieșene, că trebuie să facem acest lucru cu mai mult aplomb, cu mai multă grijă și, mai ales, adunând în jurul nostru oameni care se pricep. Vă îndemn să profitați cât mai mult de acest nou început în turism. Să căutați să găsiți căile prin care turismul să devină cu adevărat un brand, să-l facem poate chiar mai bine decât ne imaginăm și să punem umărul la bunăstarea fiecărui ieșean pentru că aceasta este menirea noastră!”

La microfon a fost invitat Petru Frăsilă, vicepreședinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, cell de la care a venit sugestia ca Iași să candideze pentru „Mărul de Aur”: „Îl fericit pe domnul primar, nu pentru că noi am făcut lobby, ci pentru faptul că am avut despre ce și cum să ne lăudăm atunci când am depus candidatura. Și e meritul administrației locale că Iașul arată cum arată. E meritul dumneavoastră, al tuturor, că Iașul își păstrează și își definește statutul de oraș cultural, universitar, medical, cu proiecte care impresionează întreaga lume. De aeroport, nu mai vorbim! De aceea cred că trebuie să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, că am despre ce vorbi și ce prezenta în emisiunile mele. Așa că mă simt cineva pentru că trăiesc într-un oraș special.”

          Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a subliniat semnificația acestui trofeu acordat de jurnaliștii de specialitate: „Acest Măr de Aur este o recompensă, dar în același timp, este și un îndemn adresat autorităților locale să continue ceea ce au început să facă, să promoveze în continuare destinația, să-și pună în valoare toate obiectivele pe care le dețin. Colegii mei din țară și din străinătate au văzut deja câteva dintre obiectivele din Iași, în turul pietonal pe care l-am avut înaintea ceremoniei. Noi suntem o echipă, suntem o mare familie, o parte se află astăzi în sală, suntem o mare familie răspândită în Europa, Statele Unite, America, Africa și chiar și în Asia.

 Încercăm să promovăm și obiectivele turistice ale următoarelor destinații în care vom ajunge, dar și al destinațiilor în care am ajuns, pentru că este important să facem asta. Și ne vom aduce aminte cu mare bucurie! Eu și colegul din Bulgaria, Plamen Starev, am inițiat un proiect, o carte a „Merelor de Aur”, între coperțile căreia se află toate destinațiile premiate, începând din 1971 și până în 2023, ultima fiind Timișoara. În următoarea ediție vor fi adăugate și celelalte și, cu siguranță, în această carte se va regăsi și Iașul. Vă mulțumesc, vă felicit pentru acest trofeu și vă doresc succes!”

Înainte de a oferi trofeul Mărul de Aur primarului municipiului Iași, președintele FIJET, Tijani Haddad, s-a adresat publicului: „Vreau să vă mulțumesc pentru că sunteți astăzi cu noi. pentru a primi un premiu foarte important, care este acordat țării dumneavoastră și orașului dumneavoastră. Povestea a început, cu crearea FIJET. Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, a fost creată de doar două țări europene, dar, foarte rapid, mai multe țări au dorit să facă parte din această federație. De aceea, astăzi este numită Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism. Povestea scrierii articolelor, reportajelor de turism a început cu importante descoperiri de țări. Cei care au explorat, au trecut mările, ar atunci când au descoperit un pământ nou, au scris povestea acestuia. Cei mai importanți au fost Cristofor Columb și Marco Polo. Marco Polo, care a trăit pe o insulă din Croația, a fost valorizat de colegii din această țară, care acordă ca premiu, un trofeu din bronz, care-l reprezintă pe Marco Polo, unui jurnalist care s-a remarcat în acel an prin activitatea lui. Turismul a devenit, în timp, foarte important pentru economia multor țări. Noi, FIJET, nu promovăm orice fel de turism. Noi promovăm turismul sustenabil, peste tot în lume, Altfel, nu ai dreptul să faci turism de orice fel, distrugând ceea ce ne-au lăsat generațiile anterioare. O parte importantă a turismului este legată de patrimoniu. Ce încearcă să facă FIJET? Încearcă să salveze turismul de ceea ce nu este turism, iar datoria noastră este conservăm și să păstrăm acest patrimoniu cultural, natural. Am văzut multe vestigii în orașul dvs. rămase de la generațiile trecute. Le-ați moștenit și vă ocupați de ele ca să fie într-o stare mai bună. De aceea, ne aflăm pe această cale, de a salva turismul și de a încuraja turismul sustenabil, care nu rănește, care nu dăunează patrimoniului sau moștenirii pe care o lăsăm generațiilor viitoare. De aceea, vreau să mulțumesc cetățenilor orașului pentru ceea ce am văzut. Știm că aici turismul este pe calea cea bună. De aceea, FIJET a hotărât să vă acorde trofeul „Mărul de Aur”, pentru că excelați în privința protejării patrimoniului.” 

Președintele FIJET, Tijani Haddad, i-a înmânat primarului Mihai Chirica trofeul care aduce municipiul Iași în galeria destinațiilor din întreaga lume, recompensate începând din 1971 cu „Mărul de Aur”. Acest eveniment a fost urmat de un program de vizite la obiective din județul Iași și de o conferință organizată la Complexul Palas Iași și dedicată turismului, la care au avut prezentări și membri ai delegației FIJET.
Foto credit: Andrei Cucu, Primăria Iași

Decernarea prețioasei distincții va avea loc sâmbătă, 20 iunie 2026, la ora 17:00, în Sala Voievozilor din Palatul Culturii Iași, în prezența conducerii Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism.

Trofeul „Mărul de Aur” va fi acordat Municipiului Iași ca recunoaștere a eforturilor depuse în promovarea și dezvoltarea turismului local – eforturi la care Primăria Municipiului Iași a contribuit în mod direct, atât prin implicarea instituțională, cât și prin calitatea de membru fondator al Asociației Organizația de Management al Destinației (OMD) Județul Iași.

 FIJET oferă, în fiecare an, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. După ce a decis, în 1970, să instituie acest premiu, FIJET a conferit aproape 80 de astfel de trofee care, în timp, au avut dimensiuni şi forme diferite. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură depuse de asociaţiile naţionale afiliate şi a votului conducerii organizaţiei internaţionale.

Candidatura a fost depusă şi susţinută de Clubul Presei de Turism FIJET România, iar decizia de a acorda trofeul „Mărul de Aur” municipiului Iaşi a fost luată în cursul Congresului FIJET, organizat în noiembrie 2025, în Maroc. Capitală a Moldovei timp de 3 secole, Iaşiul are o impresionantă colecţie de monumente religioase, clădiri de patrimoniu, precum şi extinse zone verzi, de asemenea, cu semnificaţii istorice şi culturale. FIJET va conferi municipalităţii trofeul „Mărul de Aur” pentru „contribuţia la conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural şi istoric al Iaşului”.

Primele trofee au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk.

Primul trofeu „Mărul de Aur” a ajuns în România în anul 1975, fiind acordat Bucovinei, datorită mănăstirilor cu picturi murale exterioare. Următoarele trofee au fost acordate României după 34 de ani, Mărginimii Sibiului, considerată o destinaţie romantică, o imagine a satului românesc autentic. Tot în anul 2009, un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat Deltei Dunării, un teritoriu fascinant datorită biovidersităţii şi multiculturalităţii, modelat permanent de apele fluviului.

În 2014, a venit rândul oraşului Târgu Jiu să primească trofeul „Mărul de Aur”. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi.

În 2019, FIJET a conferit trofeul „Mărul de Aur” municipiului Oradea, ca o recompensă pentru activitatea de promovare şi dezvoltare a turismului în Oradea şi regiune.

În 2023, FIJET a oferit „Mărul de Aur” municipiului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în acel an, considerând că acest oraş multicultural este o destinaţie în plină dezvoltare, care merită să fie recompensată cu acest trofeu.

Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, cunoscută sub acronimul FIJET, este una dintre cele mai vechi asociații mass media din lume, cu o istorie de peste 72 de ani. FIJET a fost fondată la Paris, la 2 decembrie 1954, sub numele de „Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme”, de către un grup de inițiativă alcătuit din scriitori de turism din Franța și Belgia, cărora li s-au alăturat alți jurnaliști și scriitori de turism din Grecia, Italia și Marele Ducat al Luxemburgului. În prezent, FIJET are peste 30 de asociaţii naţionale afiliate, printre care şi Clubul Presei de Turism FIJET România.

 “Distincția „Mărul de Aur”, acordată anual de FIJET, reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale din domeniul turismului, iar organizarea ceremoniei de decernare la Iași constituie o oportunitate valoroasă pentru promovarea orașului și a județului ca destinație turistică de referință la nivel național și internațional.

Această nouă poziționare în topurile internaționale – pentru care mulțumesc Clubului Presei de Turism – FIJET România! – confirmă ceea ce vedem cu ochii liberi: Iașul are tot mai numeroși oaspeți din țară și din străinătate, după cum tot mai numeroase sunt și opiniile favorabile despre orașul nostru și prezența în diverse topuri și studii de specialitate!” a declarat Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași

Născut la Santander, în 1933, Miguel Ángel García Brera și-a început activitatea jurnalistică în octombrie 1960, mai întâi la serviciul de știri al postului national de radio din Spania, iar în ultimii ani de activitate, până în decembrie 1998, la serviciul de presă  al Radioteleviziunii din Spania.

La 26 martie 2001 a fondat, împreună cu alți jurnaliști, FIJET Spania, care a fost imediat afiliată la Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism. În anul 2004 a devenit președintele FIJET Spania, funcție pe care a deținut-o până în anul 2018. Până în anul 2016 a fost și vicepreședinte al FIJET World. Licențiat în Științele Informației, Drept și Psihologie, Miguel Ángel García Brera a fost și professor asociat la Universitatea Complutense din Madrid.

Conform celor care l-au cunoscut mai bine, García Brera a înțeles întotdeauna că turismul este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru înțelegerea dintre popoare. Munca sa în fruntea FIJET nu a fost doar instituțională, a fost o declarație de principii susținute timp de decenii. Misiunea pe care a îmbrățișat-o – „să contribuie la menținerea păcii și securității în lume prin cultură, educație și turism” – nu a fost pentru el o simplă formalitate, ci modul său de a fi în lume.

Actualul președinte FIJET Spania, Miguel Angel Suarez Gonzales, a subliniet contribuția predecesoului său la dezvoltarea presei de turism. „Miguel Ángel García Brera a fost mult mai mult decât un profesionist distins. A fost o adevărată icoană a jurnalismului turistic global, un om dedicat, vizionar și pasionat de comunicare și turism, a cărui moștenire va rămâne pentru totdeauna în istoria noastră și în inimile celor dintre noi care am avut privilegiul să-l cunoaștem și să lucrăm alături de el. Dedicația, angajamentul și dragostea sa pentru această profesie au contribuit decisiv la creșterea și prestigiul Federației noastre, atât la nivel național, cât și internațional.”

 În anii 70, Miguel Ángel García Brera s-a numărat printre jurnaliștii străini care a fost invitat la București pentru a vizita și promova destinații turistice din România, precum litoralul. În 2011, când era vicepreședinte FIJET,  Miguel Ángel García Brera a revenit în România la Congresul organizat în Bucovina.

Într-un sector media din ce în ce mai rapid, figura sa ne amintește că există o altă modalitate de a practica jurnalismul: cu răbdare, cu rigoare, cu respect pentru cititori, ascultători și telespectatori  și cu convingerea că acele cuvinte – bine scrise, bine gândite, bine rostite – pot schimba modul în care se privesc doi oameni care nu s-au întâlnit niciodată.

Odihnească-se în pace!

Situată în nord-estul Mării Egee, Lesbos a atras în cursul anului trecut circa 300 de mii de vizitatori, dintre care 200 de mii din străinătate. Insula are un geoparc uluitor, a cărei principală atracție este pădurea pietrificată, un fenomen unic în lume, cu copaci ai unei păduri tropicale fosilizați în urmă cu 20 de milioane de ani, în urma unei erupții vulcanice. Cu o suprafață de circa 1.630 de km pătrați, Lesbos este, ca mărime, a treia insulă grecească după Creta și Evia și are o populație de circa 90 de mii de locuitori. La mănăstirile de pe insulă vin în pelerinaj ortodocși din întreaga lume, o bună parte și din România. Apele termale reprezintă au atu turistic al insulei, la care se adaugă, desigur, plajele și structurile de cazare din cele 17 sate și localități urbane, printre care se remarcă, pentru pitorescul ei, capitala Mytilene.

 Ceremonia de premiere, organizată la Hotelul Mythical Coast Wellness, a fost un omagiu emoționant și festiv adus spiritului autentic al insulei. Tijani Haddad, președintele Fijet, și Plamen Starev, președintele Comitetului Mărul de Aur, au înmânat distincțiile Mărul de Aur guvernatorului regional al Mării Egee de Nord, Konstantinos Moutzouris, primarului orașului Mytilene, Panagiotis Christofas, primarului orașului Lesvos de Vest, Taxiarchis Verros, și președintelui Consiliului de Administrație al companiei „Optimum Target”, Theodoros Kouskos, în prezența Comitetului Executiv FIJET, a membrilor FIJET din Bulgaria și România și a președintelui FIJET Grecia, George Papathansopoulos.

La ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur”, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, Tijani Haddad, a spus: „În primul rând, aș dori să spun cât de mult mă bucur să fiu alături de dumneavoastră în această seară și cât de mult mă bucur că sunt aici pentru a oferi Mărul de Aur. Am învățat multe lucruri despre insula dumneavoastră și meritați acest trofeu. În zilele noastre, turismul este important în economia globală. Turismul contribuie cu peste 10% la PIB la nivel global, stimulează multe alte industrii, crește integrarea regională și contribuie la creșterea ocupării forței de muncă și la reducerea sărăciei. Pe de altă parte, dincolo de impactul său cultural și social, turismul are un rol crucial în promovarea înțelegerii internaționale și a dialogului între culturi și religii. Studiile arată că mass-media are o influență importantă în alegerea destinațiilor de vacanță din cauza provocărilor globale. Astăzi este o necesitate să promovăm turismul durabil, în deplin respect pentru mediu și pentru protejarea culturii locale. FIJET și mass-media ar putea juca, cu siguranță, un rol important în atingerea acestor obiective. În această seară am onoarea de a oferi Mărul de Aur insulei Lesbos, alături de felicitările mele.”

 Extrem de emoționat, primarul orașului Mytilene, Panagiotis Cristophas, a declarat: „Distincția acordată insulei Lesbos de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, este o recunoaștere importantă a identității locului nostru, a fraternității și perspectivelor sale ca destinație turistică și a tuturor acelor elemente care îl fac unic. Este o recunoaștere a eforturilor, nu numai la nivelul administrației locale, ci și al companiilor, precum și al tuturor locuitorilor ospitalieri, care primesc mii de vizitatori din Grecia și din străinătate în fiecare an. Vă mulțumesc foarte mult!”

          La ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur” a participat și guvernatorul Guvernatorul regiunii Egeea de Nord, Konstantinos Moutzouris, care a explicat de ce vin turiștii pe insula Lesbos : „De ce ar trebui un turist să vină în Lesbos? De ce ar alege cineva să vină aici? După cum știți, Lesbos și toate insulele din jur, unde sunt guvernator, nu sunt insule turistice. Una dintre ele, Chios, este capitala transportului maritim. Ne dorim să dezvoltăm industria turismului, deși nu am avut cu adevărat experiență, cu excepția unor locuri din Lesbos. De ce ar trebui cineva să vină aici? În primul rând, pentru că este o destinație alternativă. Este o destinație mult diferită de binecunoscutele insule din Grecia sau din sudul Mării Egee. Al doilea motiv, pentru că este un loc religios. De exemplu, chiar astăzi avem un mare pelerinaj, iar mii de greci și de turci – pare ciudat, dar turcii merg acolo să se roage. Al treilea motiv, pentru că este o insulă a iubirii! De ce spun asta? Avem aici moaștele Sfântului Valentin. Există o biserică catolică aici în oraș, unde sunt moaștele Sfântului Valentin. Dar, totodată pe această insulă s-a născut Sappho, o poetă faimoasă din secolul al VI-lea î.Hr. Și din acest motiv, toate asociațiile de femei vin aici să danseze, să joace teatru, să cânte etc. Turiștii vin aici din trei motive, pentru o Insulă a turismului alternativ, pentru Insula Religioasă și pentru Insula Iubirii.”

Insula Lesbos se află la doar câțiva km de coasta Turciei, distanța fiind parcursă în circa o oră de ferryboat-uri. Alte linii de ferryboat conectează insula Lesbos cu porturile Pireu și Salonic. Localnicii se mândresc cu produsele lor, între care uleiul de măsline, siropuri și dulcețuri, ierburi aromatice, vin, ouzo și brânzeturile, între care ladotyri, un sortiment de brânză maturată în ulei de măsline.